tag:blogger.com,1999:blog-144633372024-03-22T01:56:53.701+02:00Ortodox@zi.ro"Iubirea lui Dumnezeu nu are hotar, nici bunătatea Lui nu se poate tălmăci cu cuvântul. Păcatul tău are hotar; leacul însă nu are hotar. " - Sf. Ioan Gură de Aur - Omilia a opta despre pocaințăpr. Danhttp://www.blogger.com/profile/10105463864830823009noreply@blogger.comBlogger134125tag:blogger.com,1999:blog-14463337.post-34606655458991630982022-12-13T04:30:00.005+02:002022-12-13T04:30:40.071+02:00Sfîntul Nil Ascetul- Cuvînt ascetic foarte trebuincios și folositor (XXXXI)<p> </p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiSeEpJNFBQFegyZ4Xo4F1Tutm7tB__b_CfckPXe1eNXfIS-WdyeA4AsHlhx0gS4XeeJlwKq_jvM3e3iT6dzlWHnSnhTlKhYrH7fgFwAOBYi1WRtxMpzDOjppckQ8ao7I2HzMbZ8YOLSjqzriRyGged5C9jEH0jjEUj5M1g0eJRV_mGhiLOS7M/s512/unnamed%20(1).jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="512" data-original-width="348" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiSeEpJNFBQFegyZ4Xo4F1Tutm7tB__b_CfckPXe1eNXfIS-WdyeA4AsHlhx0gS4XeeJlwKq_jvM3e3iT6dzlWHnSnhTlKhYrH7fgFwAOBYi1WRtxMpzDOjppckQ8ao7I2HzMbZ8YOLSjqzriRyGged5C9jEH0jjEUj5M1g0eJRV_mGhiLOS7M/s320/unnamed%20(1).jpg" width="218" /></a></div><br /><p><span style="font-family: arial; font-size: medium;"><br /></span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">43. Ci, cum se predau pe ei înşişi, aşa să predea şi toate ale lor, bine ştiind că ceea ce rămîne afară, trăgînd necontenit cugetul într-acolo, îl va desface adeseori de la cele mai bune, iar pe urmă îl va rupe din frăţietate. </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">De aceea a poruncit Duhul Sfînt să se scrie Vieţile Sfinţilor, ca fiecare dintre cei ce se apucă de unul din felurile acestea de vieţuire, să fie dus printr-o pildă asemănătoare spre adevăr. Cum s-a lepădat Elisei de lume, ca să urmeze învăţătorului său?</span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;"> „Ara, zice, cu boii, şi douăsprezece perechi de boi înaintea lui; şi a tăiat boii şi i-a fript în vasele boilor". (<a href="https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/11/19">3 Regi 19, 19</a>) Aceasta îi arată căldura rîvnei. Căci n-a zis: voi vinde perechile de boi şi voi economisi preţul după cuviinţă, nici n-a socotit cum ar putea avea mai mult folos din vînzarea lor. Ci, cuprins cu totul de dorinţa care îl trăgea să fie lîngă învăţător, a dispreţuit cele văzute şi s-a silit să se izbăvească mai repede de ele, ca de unele ce-l puteau împiedica de la dreapta lui hotărîre, ştiind că amînarea adeseori se face pricină a răzgîndirii. </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">De ce apoi şi Domnul, îmbiind bogatului desăvîrşirea vieţii după Dumnezeu, i-a poruncit să-şi vîndă averile şi să le dea săracilor şi să nu-şi lase sie-şi nimic? (<a href="https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/42/18">Luca 18, 22</a>) Fiindcă ştia că ceea ce rămîne se face, ca şi întregul, pricină de împrăştiere. </span></p><p></p><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">Dar socotesc că şi Moise, rînduind celor ce vreau să se curăţească în rugăciunea cea mare, să-şi radă părul (<a href="https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/4/6">Numerii 6</a>) și (<a href="https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/3/4">Levitic 4,8</a>) le-a poruncit prin aceasta să se lepede cu desăvîrşire de averi, iar în al doilea rînd să uite de familie şi de toţi cei apropiaţi în aşa măsură, încît să nu mai fie cîtuşi de puţin tulburaţi de amintirile lor.</span><span style="font-family: arial;"><span style="font-size: xx-small;">(1)</span></span></div><br /><p></p><p><br /><br /></p><p><span style="font-family: arial;"><b>Cugetare:<br /><br /></b></span></p><p></p><ul style="text-align: left;"><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Sfîntul Nil continuă să ne inițieze în lectura mistică și ascetică a Sfintei Scripturi.<br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span style="color: #bf9000;">Citind despre Elisei aflăm că este necesară o integralitate a urmării îndrumătorului, și o lipsă de pregetare. </span><br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Pregetarea este o atitudine foarte distructivă. În societățile vechi, pregetarea avea adesea urmări letale. Pregetarea nu este prevedere și nici precauție, este întîrzierea acțiunii justificată de diverse explicații pe care le construim de obicei după ce pregetăm ceva.<br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span style="color: #bf9000;">În zilele noastre aceia dintre noi care cred că apa caldă s-a inventat în cultura anglo-saxonă folosesc pentru pregetare cuvîntul procrastinare- ceea ce reduce semnificația filosofică, deși cuvîntul este deja adoptat în dicționare.<br /></span><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">„Procrastinare” înseamnă a lăsa pe mîine, „a pregeta” înseamnă a fi lent, nesimțitor față de importanța lucrului pregetat, a ezita zbătîndu-te între dorința de a face și delăsarea de a nu face ceva, a amîna ceva lărgindu-i timpul alocat execuției.<br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span style="color: #bf9000;">„Procrastinare” este, practic, un dublet al lui „amînare” fiindca amînare este din „ad mane”= la dimineață (https://en.wiktionary.org/wiki/mane#Latin) (voi face cutare) Iar cuvîntul explicativ din DEX- „a temporiza” e ușor neadecvat chiar în explicația procrastinării, avînd în vedere că, în esență, „a temporiza” înseamnă a aloca timp, desigur, în această situație a lărgi timpul alocat execuției a ceva.</span><br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Deci noi ramînem să folosim „pregetare”.<br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span style="color: #bf9000;">Pregetarea este combătută de Sfîntul Nil în capul- (glava) 43. </span><br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Îndrumările duhovnicului, a maestrului, maistrului sau sfătuitorului vrednic trebuie să le urmăm fără pregetare. <br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span style="color: #bf9000;">Pregetarea îmbracă haina precauției, a raționalității, a cumpătării tocmai pentru a înșela. Cînd ne îmbolnăvim de pregetare avem scăpare doar prin aplicarea recomandărilor făcute de duhovnic chiar dacă nu „ne prea vine”.</span><br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">În relația cu duhovnicul cel mai adesea pregetăm Spovedaniile dar nu ne oprim aici.<br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span style="color: #bf9000;">Chiar și rînduiala primită o pregetăm. Uneori o pregetăm folosind „partea ascunsă” de la socoată, cea pe care am tăinuit-o de ochii înțelegători ai duhovnicului.</span><br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">De pildă, duhovnicul spune să citesc Ceasurile zilnic, eu citesc Acatiste alese de mine. El mă îndeamnă să fac rugăciunea de liniștire într-un fel, eu citesc pe site-uri sau chiar recomandări ale Sfinților Părinți și fac cum vreau eu. El mă îndrumă să citesc psaltirea într-un fel, eu iau, după voia mea, rînduiala participării la un grup de rugăciune „paraliturgică” cu Psaltire.<br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span style="color: #bf9000;">Acestea sînt tot forme de pregetare fiindca a face altceva decît ce trebuie înseamnă să amîn realizarea lucrului trebuincios.</span><br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Nu doar ca prin acestea îmi fac voia mea cu partea ascunsă de lumina duhovnicului meu dar îi neg acestuia puterea de a mă ajuta în condițiile specifice vieții mele.Și mă întorc la cele ascunse, la partea umbrită unde am înghesuit idolii secreți, tainici de care pomenea sfîntul în cap 38 <br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: arial;">Cugetările, ideile, conceptele, valorile și comportamentele la care nu putem renunța cînd ne găsim într-o situație în care acestea intră în coliziune cu cele generate de îndrumările învățătorului meu sînt găzduite în partea care depozitează cele pe care nu le vrem date luminării.</span></li></ul><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">____________<br /><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; text-align: left; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">1) </span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 8pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; text-align: left; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Stăniloae, Dumitru, </span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-style: italic; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; text-align: left; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Filocalia</span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; text-align: left; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">, vol. 1, Editura Humanitas, București, 2008, p. 183</span></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><p></p><p><br /></p>Adihttp://www.blogger.com/profile/14689276112992368754noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-14463337.post-57689833982417068112022-12-13T04:17:00.005+02:002022-12-13T04:17:26.915+02:00Sfîntul Nil Ascetul- Cuvînt ascetic foarte trebuincios și folositor (XXXX)<p> <br /><br /></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgZD1WlW9ngwV8DXFdlb6KcJbXw9s6xcJ5AL4gc9X0gfiH96IpStEd1qOi2Hsd3WYus76PhChHVIJ0Nz1RWwcVomxKcNXkqhh1q7DC-J0B9vu080MO9mXj-pXiUZlZsVWUV6wZPT87UQGDk-hPXFKwEieRhScRSkoxS9sBtryK3py2eqS4LzFY/s436/photo_2021-06-30_23-19-34.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="436" data-original-width="300" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgZD1WlW9ngwV8DXFdlb6KcJbXw9s6xcJ5AL4gc9X0gfiH96IpStEd1qOi2Hsd3WYus76PhChHVIJ0Nz1RWwcVomxKcNXkqhh1q7DC-J0B9vu080MO9mXj-pXiUZlZsVWUV6wZPT87UQGDk-hPXFKwEieRhScRSkoxS9sBtryK3py2eqS4LzFY/s320/photo_2021-06-30_23-19-34.jpg" width="220" /></a></div><br /><div><br /></div><div><br /></div><div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">42. Căci a iscodi plin de curiozitate planurile învăţătorului şi a vrea să pui la încercare cele poruncite de el, însemnează a pune piedică înaintării tale proprii. Cu siguranţă nu ceea se pare celui neîncercat întemeiat şi potrivit, este într-adevăr întemeiat. Altfel judecă meşterul şi altfel cel fără meşteşug, lucrurile meşteşugului. Cel dintîi are ca regulă ştiinţa; celălalt socotinţa că aşa s-ar cuveni. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">Dar socotinţa aceasta foarte rar se acoperă cu adevărul; de cele mai multe ori se abate de la linia dreaptă, fiind înrudită cu rătăcirea. Căci ce este mai neraţional la vedere decît ca să poruncească cîrmaciul unei corăbii, purtate pe o dungă în plutirea numită dreaptă de corăbieri, să şadă corăbierii lîngă peretele cufundat părăsindu-l pe cel care stă în sus, măcar că şi vîntul îi împinge spre peretele pe care acela a poruncit să-l îngreuneze? După dreapta socotinţă s-ar cuveni să-i sfătuiască să îngreuneze peretele ce stă ridicat, nu să alerge la cel primejduit. Dar cei ce plutesc ascultă mai bine de cîrmaciu decît de socotinţele lor. Căci nevoia îi înduplecă să asculte de meşteşugul celui ce a luat în mîna lui grija mîntuirii lor, deşi ceea ce li se porunceşte, socotind după cele ce văd, nu li se pare convingător. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">Aşadar cei ce au predat altora grija mîntuirii lor, lăsîndu-şi toate socotinţele, să-şi supună gîndurile meşteşugului celui priceput, judecînd ştiinţa lui mai vrednică de crezare. Mai întîi, lepădîndu-se de toate, să nu-şi lase nimic afară, nici cel mai mic lucru, temîndu-se de pilda lui Anania, care crezînd că înşală pe oameni, a primit de la Dumnezeu osînda pentru furt. (<a href="https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/44/5">Fapte 5</a>) </span><span style="font-family: arial; font-size: xx-small;">(1)</span></div></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div><b><span style="font-family: arial;"><br /></span></b></div><div><b><span style="font-family: arial;"><br /></span></b></div><div><div><b><span style="font-family: arial;">Cugetare:</span></b></div><div><br /></div><div style="text-align: justify;"><ul><li><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Ascultarea față de părintele duhovnic (sau de a celor pe care i-am considerat vrednici să ne îndrume) pleacă, în primul rînd de la premisa că știm mai puține și că avem mai puțină experiență decît acela.<br /><br /></span></li><li><span style="font-family: arial;"><span style="color: #bf9000;">Pentru noi e importantă relația cu duhovnicul și de aceea o vom detalia lăsînd deoparte particularitățile altor relații. Aceste relații, cu învățătorul, psihologul, terapeutul sfătuitorul etc, sînt importante și să rugăm pe Dumnezeu să ne dea oportunitatea de a le detalia și pe ele.</span><br /><br /></span></li><li><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Părinții Bisericii, chiar și sfîntul Nil în această scriere, compară adesea ucenicia pe lîngă duhovnic cu ucenicia într-o meserie.<br /><br /></span></li><li><span style="font-family: arial;"><span style="color: #bf9000;">Meșterul știe ce face, ucenicul bănuiește, cîrpește, consideră după micimea științei lui si trebuie să redescopere știința meșteșugului cu costuri personale. </span><br /><br /></span></li><li><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Iar acel meșteșug are știința acumulată prin experiența, cunoașterea și contribuția a nenumărați meșteri în ani neștiut de mulți.<br /><br /></span></li><li><span style="font-family: arial;"><span style="color: #bf9000;">Am cugetat noi laolaltă despre această relație și cînd am citit Sf. Antonie, și la Sf. Varsanufie, sau la Sfîntul Policarp si în alte ocazii. </span><br /><br /></span></li><li><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Ucenicul meșterului într-o meserie sau artă trebuie să lepede ceea ce credea că știe și să lase modelat de meșter cel mai adesea primi imitarea lui.<br /><br /></span></li><li><span style="color: #bf9000; font-family: arial;">Despre imitare, vă invit să vă împrospătați cunoașterea recitind postarea aceasta (<a href="http://www.ortodoxlazi.ro/2021/05/sfintul-policarp-indemn-la-nadejde.html">http://www.ortodoxlazi.ro/2021/05/sfintul-policarp-indemn-la-nadejde.html</a>) de la Sfîntul Policarp.<br /><br /></span></li><li><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Adesea solicitările duhovnicului ni se par a nu avea legătură cu ceea ce trăim iar uneori ni se par a fi greu de practicat sau chiar inacceptabile. Nu le înțelegem întotdeauna și sîntem tentați să le suspectăm ca fiind nefolositoare.<br /><br /></span></li><li><span style="color: #bf9000; font-family: arial;">Sf. Nil ne întărește paralela cu ucenicia în meșteșuguri pentru că prin ea putem înțelege un principiu fundamental al educației, valid în orice timp si în orice loc, anume ceea ce găsim în mediul duhovnicesc românesc, în gurile marilor noștri duhovnici ca: </span><span style="color: #bf9000; font-family: arial;">„smerenie ucenicească” sau „mintea plecată a ucenicului” și uneori „plecăciunea ucenicească”. </span></li></ul></div><div><span style="font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span style="color: #45818e;">Smerenia ucenicească are următoarele atribute:</span><br /><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span> </span><span> </span><span style="color: #666666;">*acceptarea realității de neștitutor;<br /><br /></span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #666666; font-family: arial;"><span> </span><span> </span>* acceptarea statutului de neinițiat, <br /><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #666666; font-family: arial;"><span> </span><span> </span>*dorința de a învăța pentru a depăși stările acceptate anterior;<br /><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #666666; font-family: arial;"><span> </span><span> </span>*simplitatea minții, adică capacitatea de a primi și încorpora învățăturile fără a strecura între cele două faze contribuții proprii adică generate de neștiința deja autoadmisă;<br /><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #666666; font-family: arial;"><span> </span><span> </span>*golirea minții, adică nimic din ceea ce știa ucenicul anterior începerii uceniciei nu are prioritate înaintea învățăturii primite acum. Dacă există vreo coliziune între ceea ce știa el anterior și ceea ce primește de la meșter/duhovnic va analiza cauzele doar împreună cu învățătorul său și doar după ce adoptă învățătura dată. Golirea minții ucenicului nu înseamnă raderea/distrugerea culturii și civilizației sale anterioare ci prioritizarea învățăturii primite și abia după integrarea acesteia și cu sprijinul învățătorului urmează punerea în lumină a particularităților originale și personale.<br /><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #666666; font-family: arial;"><span> </span><span> </span>*rîvna de a progresa- neliniștea de a cerceta, afla mai multe, explora și experimenta în acord cu învățăturile primite și sub cîrmuirea nelipsită a învățătorului;<br /><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #666666; font-family: arial;"><span> </span><span> </span>*insistența de a își forma obiceiuri după îndrumarea învățăturilor primite. Chiar cînd nu par relaționate, de pildă, cînd duhovnicul îndeamnă la împletit de coșuri pe cel care are griji multe.<br /><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #666666; font-family: arial;"><span> </span><span> </span>*angajamentul nesolicitat (de învățător/ meșter/ duhovnic) de susținere a învățătorului - grija pentru timpul acestuia, pentru nevoile sale, pentru liniștea necesară exercitării slujirii lui de învățător. În meserii ucenicii contribuiau la bunăstarea meșterului fiindcă nu voiau ca acela să-și dedice tot timpul lucrînd pentru clienți și să fie lipsiți de timpul în care ei ar putea învăța și perfecționa. De asemenea, aveau grijă să nu consume timpul meșterului/ duhovnicului cu trivialități sau să își lipsească egoist frații de ucenicie prin întîlniri fie prea dese fie prea lungi.</span></div></div><div><br /></div><div><br /></div><div><div style="text-align: justify;"><ul><li><span style="font-family: arial;"><span style="color: #bf9000;">Iată acest concept filocalic exprimat de Avva Teofil, a cărui prezență și mînă pe mulți ne-a binecuvîntat:</span><br /><br /><span style="color: #444444;"> „Să fii ucenic înseamnă să te laşi îndrumat şi modelat.”</span></span></li></ul><ul><li><span style="font-family: arial;"><span style="color: #bf9000;"> Asta-i situaţia de ucenic: să te pleci cu mintea, să nu ştii tu mai multe decât cel care te îndrumă. </span><br /><br /></span></li><li><span style="font-family: arial;"><span style="color: #45818e;">Să faci ceea ce a zis Domnul Hristos: să mergi pe urmele Lui, să-l urmezi pe cel care te îndrumă. Sfântul Apostol Petru, de pildă, la Pescuirea Minunată, a zis către Domnul Hristos: „Toată noaptea ne-am trudit şi n-am prins nimic, dar pentru cuvântul Tău arunc mreaja în mare şi pentru că zici Tu” </span>(<a href="https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/42/5">Luca 5, 5 </a>). <br /><br /></span></li><li><span style="font-family: arial;"><span style="color: #bf9000;">Asta înseamnă să fii ucenic. <br /></span><br /></span></li><li><span style="color: #45818e; font-family: arial;">De aceea a putut fi Sfântul Apostol Petru ucenic, pentru că s-a plecat cu mintea. <br /><br /></span></li><li><span style="font-family: arial;"><span style="color: #bf9000;">Părintele Arsenie Boca zicea că noi avem mintea care discută cu Dumnezeu, în loc să se supună fără discuţie.</span><br /><br /></span></li><li><span style="color: #45818e; font-family: arial;">O astfel de minte avea Sfântul Apostol Petru la Cina cea de Taină, când a zis: „Doamne, Tu să-mi speli mie picioarele?” Şi a auzit de la Domnul Hristos: „Ceea ce fac Eu acum tu nu înţelegi, dar mai târziu vei înţelege” (Ioan 13, 6-7). S-a împotrivit mai departe şi atunci a zis Domnul Hristos: „Dacă nu te voi spăla, nu ai parte cu Mine” (<a href="https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/43/13">Ioan 13, 8</a>).<br /><br /></span></li><li><span style="font-family: arial;"><span style="color: #bf9000;">De unde înţelegem că ucenicia este plecare de minte. <br /></span><br /></span></li><li><span style="font-family: arial;"><span style="color: #45818e;">Dacă nu te pleci cu mintea, dacă ştii tu mai bine, dacă ai tu opinii care te scot de sub ascultarea faţă de duhovnic, în cazul acesta, sau duhovnicul nu-i duhovnic, sau ucenicul nu-i ucenic. Sau amândouă.”</span><br /><br /></span></li><li><span style="color: #bf9000; font-family: arial;">Noi, cei care sîntem ortodocși practicanți, ne-am întîlnit de atîtea ori cu fapta soților Anania și Safira în lectura Faptelor Apostolilor (cap. 5):</span></li></ul></div></div><div><div>„1 Iar un om, anume Anania, cu Safira, femeia lui, şi-a vândut ţarina.</div><div>2 Şi a dosit din preţ, ştiind şi femeia lui, şi aducând o parte, a pus-o la picioarele apostolilor.</div><div>3 Iar Petru a zis: Anania, de ce a umplut satana inima ta, ca să minţi tu Duhului Sfânt şi să doseşti din preţul ţarinei?</div><div>4 Oare, păstrând-o, nu-ţi rămânea ţie, şi vândută nu era în stăpânirea ta? Pentru ce ai pus în inima ta lucrul acesta? N-ai minţit oamenilor, ci lui Dumnezeu.</div><div>5 Iar Anania, auzind aceste cuvinte, a căzut şi a murit. Şi frică mare i-a cuprins pe toţi care au auzit.</div><div>6 Şi sculându-se cei mai tineri, l-au înfăşurat şi, scoţându-l afară, l-au îngropat.</div><div>7 După un răstimp, ca de trei ceasuri, a intrat şi femeia lui, neştiind ce se întâmplase.</div><div>8 Iar Petru a zis către ea: Spune-mi dacă aţi vândut ţarina cu atât? Iar ea a zis: Da, cu atât.</div><div>9 Iar Petru a zis către ea: De ce v-aţi învoit voi să ispitiţi Duhul Domnului? Iată picioarele celor ce au îngropat pe bărbatul tău sunt la uşă şi te vor scoate afară şi pe tine.</div><div>10 Şi ea a căzut îndată la picioarele lui Petru şi a murit. Şi intrând tinerii, au găsit-o moartă şi, scoţând-o afară, au îngropat-o lângă bărbatul ei.</div><div>11 Şi frică mare a cuprins toată Biserica şi pe toţi care au auzit acestea.”</div><div>Lecturile repetate ale acestui pasaj reiterează cîteva idei: soții aceștia nu erau nevoiți să vîndă și să doneze, au făcut-o fiindcă tînjeau la aprobarea și admirația comunității, au ascuns mințind că au dat totul, Petru a dat sentința păcatului de moarte, Petru a prevăzut acțiunea lui Dumnezeu.</div><div>Iată că Sf. Nil ne învață lectura ortodoxă care direcționează meditație spre cititor, spre mine nu spre cel de lîngă mine.</div><div>Ne spune:</div><div>„Mai întâi, lepădându-se de toate, să nu-şi lase nimic afară, nici cel mai mic lucru, temându-se de pilda lui Anania, care crezând că înşală pe oameni, a primit dela Dumnezeu osânda pentru furt. ”</div><div><br /></div><div><ul style="text-align: left;"><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Așa cum Anania și Safira au lăsat „afară” din socoteala donației o parte la care să apeleze cînd, cum și în ce scopuri vor ei, și ucenicii care își păstrează în taină refugii conceptuale se vor găsi în fața unei coliziuni letale cu Dumnezeu.</span></div><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: arial;">Uciderea ucenicilor ca urmare a ascunderii unei părți a „minții și inimii” lor nu este neapărat una fizică dar este una a spiritului. Actul acela, de a ascunde partea spre refugiu îi duce la statutul de mort- adică de incapabil a simți si a acționa, darămite a înțelege ce se întîmplă în jurul său. </span></div><span style="font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Iar comunitatea scoate afară din comuniune pe acei care au ales să nu gîndească și simtă, au ales să nu mai crească ci doar să se degradeze și descompună și îi îngroapă în țărîna separației și a neutralizării posibilelor contaminări.</span></div><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: arial;">Așadar, cînd urmăm pe cel ce este vrednic să ne îndrume să ne așteptăm să nu ne placă uneori, să nu îl urmăm cu jumătăți de măsură, să nu ajustăm învățăturile după înțelegerea noastră și nici să ne păstrăm vreun refugiu în care să fim ca și cum nu am fi învățat cum să ne purtăm în acord cu îndrumările lui.</span></li></ul></div><div><div style="text-align: justify;"><br /></div><br />_____________<br /><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">1) </span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 8pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Stăniloae, Dumitru, </span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-style: italic; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Filocalia</span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">, vol. 1, Editura Humanitas, București, 2008, p. 182</span></div></div><div><br /></div><div><br /></div><div><br /></div><div><br /></div><div><br /></div><div><br /></div><div><br /></div><div><br /></div>Adihttp://www.blogger.com/profile/14689276112992368754noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-14463337.post-13145986715008758912022-09-24T02:50:00.000+03:002022-09-24T02:50:00.469+03:00Sfîntul Nil Ascetul- Cuvînt ascetic foarte trebuincios și folositor (XXXIX)<p><br /><br /></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi46xDssu7ybv2ilpwyyLUcIxQVjWQVPt28mbTaIve9Z0WAWUgFx-IoLO0LWsIKiLTbQNFZ0U8Yc5t4X4F2VEtpIwKZ93LyncLOBEkrnBfuAKiN33ZlWWCqqSUjgDbYvXPCtbWH-qQslSYJRwmpF7kx3YLLnYuoLSUJv1l1DwnMug0UoTVJc7s/s512/unnamed%20(2).jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="512" data-original-width="340" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi46xDssu7ybv2ilpwyyLUcIxQVjWQVPt28mbTaIve9Z0WAWUgFx-IoLO0LWsIKiLTbQNFZ0U8Yc5t4X4F2VEtpIwKZ93LyncLOBEkrnBfuAKiN33ZlWWCqqSUjgDbYvXPCtbWH-qQslSYJRwmpF7kx3YLLnYuoLSUJv1l1DwnMug0UoTVJc7s/s320/unnamed%20(2).jpg" width="213" /></a></div><br /><br /><div><br /></div><div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">41. Dacă, prin urmare, cel ce luptă cu patimile are lipsă de o atît de mare ştiinţă şi experienţă, să se gîndească cei ce primesc să conducă pe alţii, de cîtă cunoştinţă au ei trebuinţă, ca să călăuzească cu înţelepciune şi pe cei supuşi la cununa chemării de sus şi să-i înveţe limpede toate cele ale luptei; ca aceştia să nu închipuiască numai icoana luptei, lovind cu mîinile în aer, ci şi în lupta însăşi cu vrăjmaşul să-i dea lovituri de moarte, ca să nu bată cu pumnii aerul în deşert, ci să-l zdrobească pe vrăjmaşul însuşi.<br /><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">Căci acest război este mai greu decît lupta atleţilor. Acolo cad trupuri de-ale atleţilor, care uşor pot să se ridice. Dar aici cad suflete, care odată răsturnate anevoie mai pot fi ridicate. Iar dacă cineva, luptînd încă cu viața pătimaşă şi fiind stropit cu sînge, s-ar apuca să zidească biserică lui Dumnezeu, din suflete cugetătoare, ar auzi de sigur cuvîntul: „Nu tu îmi vei zidi Mie templu, căci eşti plin de sînge".</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">Pentru că a zidi biserică lui Dumnezeu, e propriu stării de pace. Moise, luînd cortul şi înfingîndu-l afară de tabără, arată de asemenea că învăţătorul trebuie să fie cît mai departe de zarva războiului şi să locuiască departe de locul învălmăşit al luptei, strămutat la o viață paşnică şi nerăzboinică. Dar cînd s-ar afla astfel de învăţători, ei au lipsă de învăţăcei, care să se fi lepădat în aşa fel de ei înşişi şi de voile lor, încît să nu se mai deosebească întru nimic de trupul neînsufleţit, sau de materia supusă meşterului; că precum sufletul lucrează în trup ceea ce vrea, trupul nefăcînd nimic împotrivă, şi precum meşterul îşi arată meşteşugul său în materie, nefiind împiedecat întru nimic de ea de la scopul său, aşa învăţătorul să lucreze în învăţăcei ştiinţa virtuţii, fiindu-i cu totul ascultători şi neîmpotrivindu-i-se întru nimic.</span><span style="font-family: arial; font-size: xx-small;">(1)</span></div><div><br /></div></div><div><br /></div><div><br /></div><div><br /></div><div><div><b><span style="font-family: arial;">Cugetare:</span></b><br /><br /></div><div><ul style="text-align: left;"><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Sfîntul Nil ne dă un indiciu care ne poate folosi cînd medităm la cele spirituale. El amintește de „icoana luptei”<br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: arial;">Adică de modelul, forma, alcătuirea, tiparul în care se desfășoară lupta. Imaginea luptei este sugestivă pentru a înțelege „luptele” duhovnicești si de aceea sfinții părinți se folosesc adesea de trimiteri la atleți (care erau la vremea lor în principal luptători).<br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Acest lucru este facilitat de faptul că întregul nostru trup si activitățile sale poartă încărcătura (și responsabilitatea) simbolismul.<br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: arial;">Amintesc că simbolul este în ortodoxie un semn care leagă o comunicare între două realități care nu pot transfera altfel cunoaștere și har. <br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">O icoană este un simbol ortodox doar cît timp ortodoxul acceptă faptul ca icoana transmite privitorului sau închinătorului cunoaștere și har.<br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: arial;">Icoana luptei leagă exprimarea perceptibilă a formelor ei cu energiile (creativitate, acțiune, forță, viteză etc) care produc eficiența ce aduce victoria.<br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Într-o lupta atletică nu va fi victorios acela care execută mișcări măiestrite în gol, fără aplicabilitate și fără a le supune testului concretului ci acela care-și asumă riscul de a suferi în confruntare și care își ia toate măsurile pe care le poate lua pentru a nu fi rănit și dacă este, să treacă peste dureri pînă obține victoria, pe de o parte ascultînd sfaturile antrenorului său, pe de altă parte luîndu-și libertatea de a le adapta situațiilor concrete. Nu va cîștiga atletul lupta executînd înșiruite și aranjamente de procedee în gol fără a ține seama de mișcările oponentului. Cum nu va cîștiga lupta atletul care nu se pregătește din vreme, ignoră cunoștințele transmise despre luptă, tehnică, strategie și tactici. Tot văduvit de victorile va fi și atletul care își imaginează despre luptă că este doar o formalitate în care nu va întîlni vreun disconfort.<br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span style="color: #bf9000;">Iar dacă lupta nu ar fi una sportivă, ci pe viață și pe moarte, miza ar fi imensă.</span><br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Iar dacă simbolul luptei ne leagă de asceză, de lupta duhovnicească și miza este viața eternă, înțelegem dimensiunea responsabilității sfaturilor spirituale.<br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span style="color: #bf9000;">Asemenea atleților, ortodocșii practicanți au nevoie ca pe de o parte să fie pregătiți de îndrumători care cunosc confruntarea la care le sînt supuși învățăceii și pe de alta este necesar să-și asume asprimile care duc la victoria cerească.<br /></span><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span style="color: #bf9000;">Există o convingere distructivă, neortodoxă- aș zice eretică- ce susține că ar trebui să fim senini, anesteziati, pe drumul către virtuți și către împărăție.</span><br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Iată, sfinții ne învață altceva din propriile lor experiențe victorioase. <br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span style="color: #bf9000;">Cei care luptă trebuie să-și asume ei responsabilitatea felului în care au învățat arta virtuților, durerile confruntărilor, curajul de a se ridica și de a o lua din nou la urcuș. </span><br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Învățătorul nu trebuie să ducă acestea în locul meu, cortul învățătorului meu- ca cel al lui Moise- este departe de zarva înfruntărilor mele morale, mistice și de idei.<br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span style="color: #bf9000;">O informație minunată stă ascunsă în aceste text: prin ascultarea dinamică și adaptată la concret dar fidelă, învățătorul este prezent în luptele ucenicilor săi. <br /></span><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Învățătorul este ucenicul cuiva căruia fiindu-i fidel îl transmite pînă în lupta ucenicului loial. Așa ajungem de lupta Sfinții Părinți pentru noi în cele întîlnite în viața noastra iar noi nu trebuie sa facem altceva decît să avem curajul să ascultăm doar de ei.<br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: arial;">Fiindcă ascultînd de sfatul diletanților, amestecînd ascultările nu vom obține decît confuzie, zăpăceală și înfrîngeri spirituale.<br /><br /><br /></span></li></ul><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: arial;"><br /></span></div></div></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /><br /><br />_________________<br /><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; text-align: left; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">1) </span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 8pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; text-align: left; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Stăniloae, Dumitru, </span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-style: italic; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; text-align: left; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Filocalia</span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; text-align: left; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">, vol. 1, Editura Humanitas, București, 2008, p. 181</span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div><br /></div>Adihttp://www.blogger.com/profile/14689276112992368754noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-14463337.post-29947886084096878022022-09-23T23:54:00.003+03:002022-09-23T23:54:33.606+03:00Sfîntul Nil Ascetul- Cuvînt ascetic foarte trebuincios și folositor (XXXVIII)<p> </p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEidWlW6sIhpJxSr72__q8li-o6y7nksyalrJZYBvyOCqoCaL1yWN6vGv9etbmIAl0jiLFbyPgyUEhA1TQsLHRME6Ex9AEtsJkfAl_TYhDC-tMJfxHUCeXlmOvIv7CyMcXoB4ziidasgzhiiN9dwA1zGi-vr1g8NMZBYLUswzCei_eUCl9F4lFw/s512/unnamed%20(1).jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="512" data-original-width="348" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEidWlW6sIhpJxSr72__q8li-o6y7nksyalrJZYBvyOCqoCaL1yWN6vGv9etbmIAl0jiLFbyPgyUEhA1TQsLHRME6Ex9AEtsJkfAl_TYhDC-tMJfxHUCeXlmOvIv7CyMcXoB4ziidasgzhiiN9dwA1zGi-vr1g8NMZBYLUswzCei_eUCl9F4lFw/s320/unnamed%20(1).jpg" width="218" /></a></div><br /><p><br /></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">40. Pentru ca ceea ce s-a spus să fie mai lămurit, voi dezvălui cele de mai sus cu pilda a două gînduri.</span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">Aceasta va da şi celorlalte crezămînt adevărat. </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">Adeseori gîndul curviei vine de la gîndul slavei deşarte şi dă înfăţişări cuviincioase începuturilor căilor ce duc la iad, ascunzînd alunecările primejdioase de mai tîrziu prin care îi duce la temniţele iadului pe cei ce îi urmează fără judecată. </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">Întîi acest gînd îl încîntă pe cineva cu preoţia sau cu viaţa sa de monah desăvîrşit, făcînd pe mulţi să vie la el pentru folos; apoi din cuvînt şi faptă îl face să-şi închipuie că şi-a agonisit un nume bun. </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">Şi astfel, după ce l-a încercuit îndeajuns cu asemenea cugetări şi l-a atras departe de trezvia naturală, îmbiindu-i întîlnirea cu vreo femeie, aşa zisă cuvioasă, îi duce îndrăznirea conştiinţei spre împlinirea lucrului necurat, tîrîndu-l la cea mai de pe urmă ruşine. </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: arial;">Cel ce vrea aşa dar să lege cozile, să ia aminte la sfîrşiturile la care vreau să ajungă</span><span style="font-family: arial;">cele două gînduri, cinstea slavei deşarte şi necinstea curviei, şi cînd le va vedea limpede împotrivindu-se întreolaltă, atunci să creadă că a făcut ca Samson.</span></span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">Iarăşi, gîndul lăcomiei pîntecelui are ca sfîrşit pe cel al curviei; iar al curviei are ca sfîrşit pe cel al întristării. </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">Căci îndată îl iau în primire pe cel biruit de asemenea gînduri, după ce le-a înfăptuit, întristarea şi nemulţumirea. </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">Să se gîndească aşa dar cel ce luptă, nu la gustul bun al bucatelor, nici la dulceaţa plăcerii, ci la sfîrşiturile amîndurora. </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">Şi cînd îşi va înfăţişa întristarea, care urmează amîndurora, să ştie că le-a legat coadă de coadă şi prin darea la iveală, a nimicit semănăturile celor de alt neam.</span><span style="font-family: arial; font-size: xx-small;">(1)</span></p><p style="text-align: justify;"><br /></p><p><br /></p><p><b><span style="font-family: arial;">Cugetare:</span></b></p><p></p><ul style="text-align: left;"><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Patimile noastre sînt legate unele de celelalte, una favorizează pe cealaltă. <br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span style="color: #bf9000;">Slava deșartă aduce în viețile noastre o foame de apreciere sau de admirație atît de intensă încît ajunge să fie acceptată ca dorință de iubire. <br /></span><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Cineva poate dori atît de mult aprecierea altcuiva care se bucură de admirația semenilor încît ajunge să creadă că este vorba despre iubire.<br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span style="color: #bf9000;">Romantismul întărește această minciună atribuind iubirii înjunghierile, sacrificiile, frustrările, chinurile neîmplinirii acestei înfometări, de unde literatura și muzica ce gravitează în jurul acestor stări.</span><br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Pentru a stinge focul acesta ne vom amorți discernămîntul și vom întoarce fața de la valori și convingeri asumîndu-ne curvia. <br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span style="color: #bf9000;">Ajungem atît de întunecați și de lipsiți de bun simț încît numim curvia iubire sau includem păcatul curviei în condiția existenței iubirii. </span><br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Credem că nu ne putem iubi fără curvie, fiindcă, (nu-i așa?) curvia este aceea care apropie oamenii, le confirmă valoare unul pentru celălalt și le dă senzația concretului.<br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span style="color: #bf9000;">Tinerii sînt învățăti de cultura actuală a robiei trupești că nu mai există prietenie și sentimente nobile care să nu fie, de fapt, acea falsă iubire care pornind din îmbolnăvirea slavei deșarte, manifestând foamea admirație să ducă la curvie.</span><br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">De aceea trăim aceasta invazie de ideologie gay. Literatura și filmele sînt reinterpretate, prieteniile dintre două personaje de același sex sînt rescrise ca amor iar curvia dintre acelea este înnobilată ca iubire.<br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span style="color: #bf9000;">Oricine ar mai rămîne fidel ideii că oamenii pot fi prieteni si că se pot iubi fără curvie, fără exploatarea sexulalității celuilalt, fie că sînt de sexe diferite sau același sex, este prezentat ca un monstru care persecută iubirea, un abuzator care zdrobește sub anacronismul și rautatea sa fericirea dată de iubire.</span><br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Pînă acolo merge înșelarea acesta încît ritualul de înfrățire și de însurațire a fost prezentat în tratate și articole academice ca fiind binecuvîntatarea eroticului și nu binecuvîntarea iubirii de frate sau soră în Hristos.<br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span style="color: #bf9000;">Însă ideologia sexuală nu este proprie diferitelor orientări ci se regăsește peste tot.</span><br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Iar pentru noi există coordonata clară a îndepărtării de tirania trupului iar curvia, în toate formele ei desfrînate este prezentă între toxinele care otrăvesc sufletul. <br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span style="color: #bf9000;">Ne învață sfîntul să fim atenți, de îndată ce un păcat începe să se prezinte să știm consecințele și să înțelegem manifestările prin care contaminarea acestuia se răspîndește în sufletul nostru.</span><br /><br /></span></li></ul><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">__________________<br /><div><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; text-align: left; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">1) </span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 8pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; text-align: left; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Stăniloae, Dumitru, </span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-style: italic; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; text-align: left; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Filocalia</span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; text-align: left; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">, vol. 1, Editura Humanitas, București, 2008, p. 180</span></div><div><br style="color: black; font-family: "Times New Roman";" /></div><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><br /></span></div><p></p>Adihttp://www.blogger.com/profile/14689276112992368754noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-14463337.post-69623690549468662922022-09-23T21:19:00.002+03:002022-09-23T21:19:56.476+03:00Sfîntul Nil Ascetul- Cuvînt ascetic foarte trebuincios și folositor (XXXVII)<p> </p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgf5z378gkka96rJPVMchIn5FrJYnwfMhkvemohPljfCLgjIWT5jx2D7VqQJvW5VvLyru42sE9Jjtwl2rEnBW3YEh1i_zPRxsgIduUPLG1nYBMc5_xEu-CcRLvDnxKzGkPhMhgcHbWyhopKs3Ildo3p0B_RjY5mqkyMCABU5O0Nhqnmh82cojM/s436/photo_2021-06-30_23-19-34.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="436" data-original-width="300" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgf5z378gkka96rJPVMchIn5FrJYnwfMhkvemohPljfCLgjIWT5jx2D7VqQJvW5VvLyru42sE9Jjtwl2rEnBW3YEh1i_zPRxsgIduUPLG1nYBMc5_xEu-CcRLvDnxKzGkPhMhgcHbWyhopKs3Ildo3p0B_RjY5mqkyMCABU5O0Nhqnmh82cojM/s320/photo_2021-06-30_23-19-34.jpg" width="220" /></a></div><div><br /></div><div><br /></div><div><br /></div><br /><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">39. Aceasta pare că vrea să o arate Scriptura printr-un simbol, cînd zice: <i>„Pămîntul pe care umblaţi se schimbă cu schimbarea popoarelor şi a neamurilor"</i>. Căci îndată ce s-a mişcat spre cele potrivnice cel ce are deprinderea virtuţii, s-a mişcat şi aceasta, fiind un pămînt împreună schimbător. De aceea chiar de la început nu trebuie să se lase trecere spre cugetare nălucirilor, care obișnuiesc să vatăme gîndul, precum nu trebuie lăsată cugetarea să coboare în Egipt, căci de acolo este dusă cu sila la Asirieni. Cu alte cuvinte, dacă cugetarea a coborît în întunericul gîndurilor necurate (căci acesta este Egiptul), e dusă la lucru cu sila și fără să vrea de către patimi. De aceea şi legiuitorul, oprind simbolic pătrunderea plăcerii, a poruncit să fie păzit capul şarpelui, deoarece şi acela pîndeşte călcîiul.(<a href="https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/1/3#vvbor-1-3-15">Fac 3, 15</a>)</span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;"> Căci scopul aceluia este să împingă pe om la făptuire, la care dacă nu ajunge, nu poate uşor să amestece veninul prin muşcătură. Dar silinţa noastră este să frîngem însăşi prima răsărire a plăcerii (προσβολή), căci aceasta fiind zdrobită, lucrarea va fi slabă. Poate nici Samson n-ar fi aprins semănăturile celor de alt neam, dacă n-ar fi legat cozile vulpilor, întorcîndu-le capetele de laolaltă. (<a href="https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/7/15#vvbor-7-15-4">Jud 15, 4 și urm</a>.) Căci cel ce poate înţelege cursa plănuită de gîndurile viclene de la răsărirea lor, trecînd peste începuturi (căci acestea se prefac la intrare că sunt cuvioase, uneltind să ajungă la ţintă), va vădi din compararea sfîrşiturilor (cozilor) întreolaltă, ticăloşia gîndurilor. Aceasta înseamnă că, legînd coadă de coadă, pune între ele, ca o făclie, judecata care le dă pe față.</span><span style="font-family: arial; font-size: xx-small;">(1)</span></p><p style="text-align: justify;"><br /></p><p><br /></p><p><br /></p><p><b><span style="font-family: arial;">Cugetare:</span></b></p><p></p><ul style="text-align: left;"><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Fiu duhovnicesc al marelui propovăduitor și hermeneut care este Sfîntul Ioan Gură de Aur, Sfîntul Nil Ascetul ne învață cum să citim Sfînta Scriptură. <br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span style="color: #bf9000;">Ne pune cheile în mînă și ne hrănește puterea de a ne folosi de învățăturile biblice într-un mod patristic.</span><br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Fără să învățăm de la părinții ortodoxie cum să înțelegem Biblia ne rătăcim și ajungem, cum am văzut și auzit de prea multe ori și chiar recent să integrăm idei eretice (mileniarism, adventism, semi-arianism și altele asemenea) în mesajele dorite a fi ortodoxe și cuvioase. <br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: arial;">Așadar, ne învață Sf. Nil al Sinaiului că Egiptul este împărăția patimilor, că aceasta funcționează prin înrobire și că libertatea strălucitoare a cugetării dispare în întunericul gîndurilor necurate. <br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Începutul robiei nu este în legarea picioarelor și a mîinilor ci în datul în mîinile înrobitorilor. Legarea este consecința slăbiciunii de a respinge atacurile ori a indeciziei de a ne asuma disconfortul rezistenței sau a colaborării voite cu promisiunile înrobitorilor.<br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span style="color: #bf9000;">De aceea, făcând apel la Septuaginta (traducerea din ebraică în greacă a Vechiului Testament) sfîntul Nil ne învață că (sămînța diavolului) urmașii lui „păzesc/ pîndesc ” călcîiul neamului omenesc- al urmașilor Evei.</span><br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">A păzi, în româna vorbită de bunii noștri nu înseamnă doar a apăra ci și a privi cu atenție, a preîntîmpina fie un atac (al lupilor- de pildă), fie o evadare (a oilor- să zicem), fie vreo abatere ( o oaie se depărtează) care trebuie sancționată ( trimite boitarul- cîinele de întors- după rătăcită să o „piște” pentru a o obliga să se întoarcă.)<br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span style="color: #bf9000;">Deci neamul omenesc observă cu atenție orice semn că diavolul își scoate capul la vedere în timp ce acela pîndește călcîiul neamului omenesc pentru a exploata orice ocazie în care este așezat oriunde și oricum în distanța lui de atac.</span><br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Călcîul este contactul cu solul. Călcîiul dictează linia posterioară a poligonului de echilibru, el stabilizează verticalitatea umană. Poziționarea corectă și completă a călcîului pe sol este specifică verticalității, cînd mergem în „patru labe” călcîiul nu mai atinge solul.<br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span style="color: #bf9000;">Înțeparea călcîului este destabilizarea întregii verticalități, aduce dezechilibru.</span><br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Dar cine este sămînța diavolului? Căci dacă ne este ușor să înțelegem cine vine din sămînța Evei, cine îi sînt urmașii, ne este greu să înțelegem cum s-ar înmulți diavoli prin sămînță. <br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span style="color: #bf9000;">Diavolii se înmulțesc prin cei care li se înrobesc. Sămînța diavolului este în discipolii săi. Discipolii săi sînt aceia care resping virtuțile și lucrarea lor. Cei pe care îi doare să vadă virtute lucrătoare în societate. Ei sînt sămînța diavolului și cei care păzesc călcîiul altora. </span><br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">De unde știm? De la Sf. Apostol Ioan:</span><span style="font-family: arial;"> <span style="color: #666666;">„Cine săvârşeşte păcatul este de la diavolul, pentru că de la început diavolul păcătuieşte. ” <a href="https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/62/3">I In, 3,8</a></span></span><span style="color: #666666;"><br /></span><br /></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: arial;">Tot el scrie cîteva versete mai departe:</span> <br /><br /><span style="color: #666666; font-family: arial;">„ 11 Pentru că aceasta este vestea pe care aţi auzit-o de la început, ca să ne iubim unul pe altul,</span></li></ul><span style="color: #666666; font-family: arial;"><span style="text-align: justify;"><span> </span><span> </span>12 Nu precum Cain, care era de la cel viclean şi a ucis pe fratele său. Şi pentru care pricină l-a ucis? Fiindcă faptele lui erau rele, iar ale fratelui său erau drepte.</span><br /><span style="text-align: justify;"><span> </span><span> </span>13 Nu vă miraţi, fraţilor, dacă lumea vă urăşte.</span><br /><span style="text-align: justify;"><span> </span><span> </span>14 Noi ştim că am trecut din moarte la viaţă, pentru că iubim pe fraţi; cine nu iubeşte pe fratele său rămâne în moarte.</span><br /><span style="text-align: justify;"><span> </span><span> </span>15 Oricine urăşte pe fratele său este ucigaş de oameni şi ştiţi că orice ucigaş de oameni nu are viaţă veşnică, dăinuitoare în El.</span><br /><span style="text-align: justify;"> 16 În aceasta am cunoscut iubirea: că El Şi-a pus sufletul Său pentru noi, şi noi datori suntem să ne punem sufletele pentru fraţi.”</span></span><br /><ul style="text-align: left;"><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">După aceasta cunoaștem șerpii din viețile noastre, după ura de semeni, după îndemnurile la dezbinare, după judecata neiertătoare care neagă rugăciunea domnească în al său „și ne iartă nouă...”. <br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;"> </span><span style="font-family: arial;"><span style="color: #bf9000;">Șerpii aceștia sînt interioari: gîndurile mele care au această natură, emoțiile mele care mă împing și motivează la așa ceva, vorbele mele care-mi aduc obligația de a le apăra și cînd știu deja că am greșit. Sau pot fi șerpi din afara mea: persoane care par cuvioase dar îndeamnă la ură, alte entități: cărți, site-uri, trusaturi de presă, politicieni și chiar sfătuitori și preoți.<br /></span><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Căi aceștia despart, dezbină urăsc și se droghează cu trufia dorinței de a avea dreptate. Despre ei scrie tot apostolul Ioan:</span></li></ul><span style="color: #666666; font-family: arial; text-align: justify;">„ Iar cel ce urăşte pe fratele său este în întuneric şi umblă în întuneric şi nu ştie încotro se duce, pentru că întunericul a orbit ochii lui.” avertizîndu-ne „Copii, este ceasul de pe urmă, şi precum aţi auzit că vine antihrist, iar acum mulţi antihrişti s-au arătat; de aici cunoaştem noi că este ceasul de pe urmă. Dintre noi au ieşit, dar nu erau de-ai noştri, căci de-ar fi fost de-ai noştri, ar fi rămas cu noi; ci ca să se arate că nu sunt toţi de-ai noştri, de aceea au ieşit. ” (<a href="https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/62/2">I In 2</a>)<br /></span><br /><ul style="text-align: left;"><li><span style="color: #bf9000; font-family: arial; text-align: justify;">În următorul capitol ni se spune să:</span></li></ul><span style="color: #666666; font-family: arial;"><span style="text-align: justify;"> </span><span style="text-align: justify;">„... nu daţi crezare oricărui duh, ci cercaţi duhurile dacă sunt de la Dumnezeu, fiindcă mulţi prooroci mincinoşi au ieşit în lume. </span><br /><span style="text-align: justify;">În aceasta să cunoaşteţi duhul lui Dumnezeu: orice duh care mărturiseşte că Iisus Hristos a venit în trup, este de la Dumnezeu. Şi orice duh, care nu mărturiseşte pe Iisus Hristos, nu este de la Dumnezeu, ci este duhul lui antihrist, despre care aţi auzit că vine şi acum este chiar în lume. </span><br /><span style="text-align: justify;">Voi, copii, sunteţi din Dumnezeu şi i-aţi biruit pe acei prooroci, căci mai mare este Cel ce e în voi, decât cel ce este în lume. </span><br /><span style="text-align: justify;">Aceia sunt din lume, de aceea grăiesc ca din lume şi lumea îi ascultă. </span><br /><span style="text-align: justify;">Noi suntem din Dumnezeu; cine cunoaşte pe Dumnezeu ascultă de noi; cine nu este din Dumnezeu nu ascultă de noi.” </span></span><br /><ul style="text-align: left;"><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Din aceasta cunoaştem Duhul adevărului şi duhul rătăcirii. Iubiţilor, să ne iubim unul pe altul, pentru că dragostea este de la Dumnezeu şi oricine iubeşte este născut din Dumnezeu şi cunoaşte pe Dumnezeu.”<br /><br /></span></li><li><span style="color: #bf9000; font-family: arial; text-align: justify;">Să observăm că nu sîntem îndemnați să cîștigăm poluaritate între oamenii lumii, despre care spune același Apostol în capitolul 2:</span></li></ul><span style="color: #666666; font-family: arial; text-align: justify;">„ Nu iubiţi lumea, nici cele ce sunt în lume. Dacă cineva iubeşte lumea, iubirea Tatălui nu este întru el; Pentru că tot ce este în lume, adică pofta trupului şi pofta ochilor şi trufia vieţii, nu sunt de la Tatăl, ci sunt din lume. Şi lumea trece şi pofta ei, dar cel ce face voia lui Dumnezeu rămâne în veac”<br /></span><ul style="text-align: left;"><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">În aceeași cheie de lectură scripturistică, vulpile lui Samson, cu un număr aproape de zilele anului, nu sînt legate la ochi ci la cozi. Însă ele au fost prinse, li s-a luat în seamă toată alcătuirea și au fost legate între ele de cozi laolată cu torțe care au aprins sursa de bunăstare a dușmanilor. <br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: arial;">Cel care pîndește înșelăciunea patimilor e ca vînătorul care pîndește vulpea, nu o scapă și prinzînd-o o duce lui Samsonul duhovnicesc care știe de la un capăt la altul cum să strice nutrirea gîndurilor necurate.<br /><br /></span></li><li><span style="color: #45818e; font-family: arial; text-align: justify;">Și, pentru că am folosit atît de intens epistola Sfîntului Apostol Ioan închei prin a aminti ca ortodoxia este trăire, deci paza capului șarpelui se face la fiecare respirație prin iubire care trebuie să lumineze neîncetat fiecare gînd, orice vorbă și fiecare faptă:</span></li></ul><span style="color: #666666; font-family: arial; text-align: justify;"><br />„ Fiii mei, să nu iubim cu vorba, numai din gură, ci cu fapta şi cu adevărul.”</span><br /><div style="text-align: justify;"><br /><br /></div><div style="text-align: justify;">_________________<br /><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; text-align: left; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">1) </span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 8pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; text-align: left; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Stăniloae, Dumitru, </span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-style: italic; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; text-align: left; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Filocalia</span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; text-align: left; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">, vol. 1, Editura Humanitas, București, 2008, p. 179</span></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><p></p>Adihttp://www.blogger.com/profile/14689276112992368754noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-14463337.post-32017039097614871402022-09-23T20:39:00.003+03:002022-09-23T20:39:40.508+03:00Sfîntul Nil Ascetul- Cuvînt ascetic foarte trebuincios și folositor (XXXVI)<p> </p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhTNM9RJAU8ataLUa5PWD8g8l3lUJdNol14aTBKqboV9mEPfFx2mNFc9V2863IGOSJmww2bpUg3hweMRfqKJYz0jVKHOkJBZ4HzasOKh2GOnbSlD1_aWdW3I6o1NRJw_6eH6SIyG5DYuji648p7-F_AUy5lcUbMvemCrTTbayD1XV9HV8lGRp8/s512/unnamed%20(2).jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="512" data-original-width="340" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhTNM9RJAU8ataLUa5PWD8g8l3lUJdNol14aTBKqboV9mEPfFx2mNFc9V2863IGOSJmww2bpUg3hweMRfqKJYz0jVKHOkJBZ4HzasOKh2GOnbSlD1_aWdW3I6o1NRJw_6eH6SIyG5DYuji648p7-F_AUy5lcUbMvemCrTTbayD1XV9HV8lGRp8/s320/unnamed%20(2).jpg" width="213" /></a></div><br /><br /><br /><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">38. De fapt Iacob, spunîndu-le lor că a cucerit Sichemul cu sabie şi arc,(<a href="https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/1/48#vvbor-1-48-22">Fac 48, 22</a>) arată că i-a trebuit luptă şi osteneală ca să pună stăpînire pe patimi şi să le ascundă în pământul Sichemului.</span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;"> S-ar părea însă că este o oarecare contrazicere între a ascunde zeii în Sichem şi a ţine un idol în ascunziş. </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">Căci a ascunde zeii în Sichem, e lucru de laudă; iar a ține un idol în ascunziş, e lucru de ocară. </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">De aceea a pecetluit lucrul din urmă cu blestem, zicînd: (<a href="https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/5/27#vvbor-5-27-15">Deut 27,15</a>) „Blestemat să fie cel ce va face idol cioplit sau turnat, lucru de mînă de meşter şi urîciune înaintea Domnului şi-l va pune la loc tainic!" </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">Şi de fapt nu este acelaşi lucru a ascunde ceva în pămînt pentru totdeauna, şi a-l ţine în ascunziş.</span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;"> Căci ceea ce a fost ascuns în pămînt şi nu se mai arată vederii, se şterge cu vremea şi din amintire.</span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;"> Dar ceea ce e ţinut în ascunziş, nu e cunoscut de cei din afară, însă e văzut necontenit de cel ce l-a pus acolo. </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">Acesta îl are mereu în amintire ca pe un chip cioplit pe care îl poartă în ascuns. Căci tot gîndul urît, care ia formă în cugetare, este o sculptură ascunsă. </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">De aceea este ruşine a scoate la arătare asemenea gînduri, dar e primejdios şi de a ţine în ascuns un chip cioplit, precum şi mai primejdios este de a căuta formele dispărute, cugetarea înclinînd cu uşurintă spre patima izgonită şi împlîntînd în pămînt bronzul idolului. Căci deprinderea virtuţii este de aşa fel că se cumpăneşte cu uşurinţă şi într-o parte şi într-alta, aplecîndu-se, dacă nu se poartă de grijă, spre cele potrivnice.</span><span style="font-family: arial; font-size: xx-small;">(1)</span></p><p><br /></p><p><br /></p><p><br /></p><p><b><span style="font-family: arial;">Cugetare:</span></b></p><p></p><ul style="text-align: left;"><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Continuînd în aceeași cheie simbolică, sfîntul ne învață că asprimea dobîndirii liniștirii și a binelui prin asceză, simbolizate de Sichemul cucerit prin luptă grea de Iacov solicită să nu renunțăm cu ușurință la ceea ce ne deosebește de omul vechi, anume lucrarea virtuților. Apucăturile omului vechi, împatimit trebuie să fie îngropate în trecut, nu ascunse convenabil astfel încît să ne întoarcem la acestea cînd vrem. <br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span style="color: #bf9000;">Odată ce am lăsat în trecut un eveniment al păcatelor nu este permis să îi păstrăm puterea dezgropîndul prin atenția și frica cu care ne întoarcem în întunericul în care l-am ascuns. </span><br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Depășind căderea, recuperîndu-ne din ea, renunțînd la strălucirea și la părutele beneficii ale păcătuirii vom construi lucrarea virtuții, nu vom tot dezgropa idolii împătimirilor noastre.<br /><br /></span></li></ul><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">__________________<br /><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; text-align: left; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">1) </span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 8pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; text-align: left; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Stăniloae, Dumitru, </span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-style: italic; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; text-align: left; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Filocalia</span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; text-align: left; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">, vol. 1, Editura Humanitas, București, 2008, p. 178-179</span><br style="text-align: left;" /></span></div><p></p><p><br /></p>Adihttp://www.blogger.com/profile/14689276112992368754noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-14463337.post-44094235620515962082022-09-23T01:54:00.001+03:002022-09-23T01:54:30.226+03:00Sfîntul Nil Ascetul- Cuvînt ascetic foarte trebuincios și folositor (XXXV)<p> <br /><br /></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjulLEKd_eP7l6Lap03qxVNv_7UqP43fr_TnKWAg1GLdE0iZyPICQvF7WtqCTVoUOUe6sPat2hNSMtKfej4Zm3SNkQCM3GzIN3AbambYaOfLmc1B_Zv8Pbh82QpjIQcbycev9NRcTELvxNemDyqo7VQz-7vzVvsX57rivzcIZ8h-HV48TfXYoE/s512/unnamed%20(1).jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="512" data-original-width="348" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjulLEKd_eP7l6Lap03qxVNv_7UqP43fr_TnKWAg1GLdE0iZyPICQvF7WtqCTVoUOUe6sPat2hNSMtKfej4Zm3SNkQCM3GzIN3AbambYaOfLmc1B_Zv8Pbh82QpjIQcbycev9NRcTELvxNemDyqo7VQz-7vzVvsX57rivzcIZ8h-HV48TfXYoE/s320/unnamed%20(1).jpg" width="218" /></a></div><br /><p><br /><br /></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">37. Un asemenea zid îşi pune şi Moise sieşi, zicînd Israelienilor: <i>„Ia aminte la tine, să nu cauţi să urmezi lor, după ce au fost stîârpiţi de tine"</i>.(<a href="https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/5/7#vvbor-5-7-2">Deut 7,2 </a>) Căci se întâmplă celor ce nu prea au grijă să ia aminte la cugetul lor, după tăierea patimilor, că icoanele vechilor năluciri încep să răsară iarăşi ca nişte vlăstare. Dacă le va da cineva loc să pătrundă treptat în cugetare şi nu le va împiedica intrarea, se vor sălăşlui iarăşi patimile în el, silindu-l să-şi facă vieţuirea o nouă luptă, după biruinţă.<br /><br /></span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">Căci se întîmplă ca unele dintre patimi, după ce au fost îmblînzite şi învăţate să mănînce iarbă la fel cu boii, să se sălbăticească iarăşi, din negrija celui ce le paşte, şi să-şi recapete cruzimea fiarelor. Ca să nu se întîmple aşa dar aceasta, zice: „să nu cauţi să urmezi lor, după ce au fost nimiciţi de tine", ca nu cumva sufletul, câştigînd deprinderea de a se îndulci cu asemenea năluciri, să se întoarcă la vechea răutate. Ştiind marele Iacob, că acestea, atunci cînd sunt cugetate şi contemplate neîncetat, vatămă şi mai mult cugetarea, întipărind chipurile cele mai limpezi şi mai vădite ale nălucirilor urîte, ascunde pe zeii străini în Sichem. (<a href="https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/1/35#vvbor-1-35-4">Facere 35, 2-4</a>) <br /><br /></span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">Căci osteneala împotriva patimilor le ascunde şi le pierde pe acestea, nu pentru o vreme scurtă, ci „pînă în ziua de azi", adică pentru tot timpul, întrucît „azi" se prelungeşte cu tot timpul, însemnînd totdeauna timpul de faţă. Iar Sichem însemnează luptă, ceea ce arată osteneala împotriva patimilor. De aceea Iacob îi dă Sichemul lui Iosif, ca celui care dintre fraţii săi luptă cu cea mai mare osteneală împotriva patimilor.</span><span style="font-family: arial; font-size: xx-small;">(1)</span></p><p style="text-align: justify;"><br /></p><p><br /></p><p><br /></p><p><b><span style="font-family: arial;">Cugetare:<br /><br /></span></b></p><p></p><ul style="text-align: left;"><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Prin referința la Deuteronom, capitolul 7, Sf. Nil Ascetul ne ajută să învățăm cum să folosim simbolurile scripturistice care transformă mesajul istoric al Vechiului Testament în învățătură mereu actualizată. </span></div><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><span style="color: #bf9000; font-family: arial;">Să reținem că Părinții:</span></li></ul><p></p><p><span style="color: #666666; font-family: arial;"><span> </span><span> </span>* văd în Egipt stăpînirea pe care o fac patimile asupra omului, </span></p><p><span style="color: #666666; font-family: arial;"><span> </span><span> </span>* robia egipteană este pentru ei, așadar, robia patimilor.,</span></p><p><span style="color: #666666; font-family: arial;"><span> </span><span> </span>* pămîntul făgăduit este sufletul care trebuie eliberat, luat în stăpînire și supus rodniciei eliberării de patimi,</span></p><p><span style="color: #666666; font-family: arial;"><span> </span><span> </span>* neamurile care ocupă țara făgăduită reprezintă mulțimea de păcate care sînt învechite, care se simt îndreptățite să fie acolo și care luptă pentru a nu fi înlăturate.</span></p><p><span style="color: #666666; font-family: arial;"><span> </span><span> </span>* fiicele simbolizează cele subtile, cum ar fi gînduri, vorbe,</span></p><p><span style="color: #666666; font-family: arial;"><span> </span><span> </span>* fiii sînt construcțiile concrete ale făptuirii,</span></p><p></p><ul style="text-align: left;"><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Tăria păgînilor din pămîntul dat spre moștenire poporului ales lor depășește cu mult pe cea a acestuia, după cum puterea păcatelor noastre este mai mare decît a simplei voințe de a scăpa de ele.</span></div><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span style="color: #bf9000;">Așa cum Moise promite: „le va da Domnul Dumnezeul tău în mîinile tale şi le vei bate [...]” așa este și promisiunea făcută Bisericii de Domnul Hristos, că vom învinge patimile.</span></span></div><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Dar Moise atrage atenția ca, odată învinse, neamurile acelea să fie nimicite din pămîntul care este dat spre moștenire și să nu fie vreo colaborare sau vreo îngăduință: „ … atunci să le nimiceşti, să nu faci cu ele legămînt şi să nu le cruţi.”</span></div><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span style="color: #bf9000;">După cum fiicele păgînilor pot părea frumoase, pot fi atractive și plăcute la însoțire, așa pot fi și patimile iar cînd Moise spune: „Să nu te încuscreşti cu ele: pe fiica ta să nu o dai după fiul lui şi pe fiica lui să nu o iei pentru fiul tău, că vor abate pe fiii tăi de la Mine ca să slujească altor dumnezei, şi se va aprinde asupra voastră mînia Domnului şi curînd te va pierde.” Hristos ne spune prin Sfîntul Apostol Ioan: „Nu iubiţi lumea, nici cele ce sunt în lume. Dacă cineva iubeşte lumea, iubirea Tatălui nu este întru el; Pentru că tot ce este în lume, adică pofta trupului şi pofta ochilor şi trufia vieţii, nu sunt de la Tatăl, ci sunt din lume. Şi lumea trece şi pofta ei, dar cel ce face voia lui Dumnezeu rămîne în veac.” (<a href="https://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=36&cap=2)">1In 2, 15-17</a>)</span></span></div><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Unirea dintre fiii unora și fiicele altora duce la fireasca potențialitate a înmulțirii. Nunțile lor ar fi însoțite de bucurie și petrecere, ar promite speranțe dar ele ar aduce în existență noi și sîngeroși închinător ai vechilor zei.</span></div><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span style="color: #bf9000;">Înțelegînd că fiicele simbolizează această fertilitate realizăm că gîndurile și vorbele nu trebuie să fie unite cu păcatele pentru ca gîndurile, vorbele și faptele aduse pe lume de ele să nu fie deturnate spre vechile apucături înrobitoare. Iar pentru că fiii reprezintă lucrările concrete nici faptele nu trebuie să fie unite cu patimile pentru că ceea ce rezultă din aceste uniri sînt mulțime de gînduri, vorbe și fapte închinate altor dumnezei.</span></span></div><span style="font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Spunînd Moise: „Ci să faceţi cu ele aşa: jertfelnicile lor să le stricaţi, stîlpii lor să-i dărîmaţi, dumbrăvile lor să le tăiaţi şi idolii dumnezeilor lor să-i ardeţi cu foc.” ne îndeamnă, în interpretarea patristică, nu doar să nu mai ducem jertfe păcatelor, adică să nu mai păcătuim concret, ci să ardem altarele la care am dus aceste jertfe. Adică să distrugem toate cele care facilitează păcătuirea. </span></div><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span style="color: #bf9000;">Dacă sînt afectat de patima mîniei, de exemplu, voi distruge orice urmă a vreunei facilitări, ocazii sau cultivări care face vreo legătură cu căderile mele în această patimă. Deci nu doar că mă voi controla și nu voi mai abuza pe cei de lîngă mine prin gînduri dușmănoase, vorbe grele, bătăi și alte fapte asemenea ci voi opri orice apropiere de vreo formă care cultivă violența. </span></span></div><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">De pildă, dacă obișnuiam să fiu feroce și suduiam fiind la volan cînd vreun șofer îmi tăia calea înseamnă că acea ocazie era altarul pe care jertfeam emoțiile și puterile mele ucigîndu-mi blîndețea. Ca să distrug acest altar pun focul bunăvoinței și cultiv atenția la colegii de trafic astfel încît, tot mai des să intuiesc cînd unul dintre ei simte nevoia de a-mi tăia calea și eu să particip la a-i oferi șansa de a conduce în siguranță pentru mine, el și ceilalți.</span></div><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><span style="color: #bf9000; font-family: arial;">Așa putem identifica altarele tuturor patimilor:</span></li></ul><p></p><p><span style="color: #666666; font-family: arial;"><span> </span><span> </span>1. lăcomia;</span></p><p><span style="color: #666666; font-family: arial;"><span> </span><span> </span>2. curvia;</span></p><p><span style="color: #666666; font-family: arial;"><span> </span><span> </span>3. dorința de a avea;</span></p><p><span style="color: #666666; font-family: arial;"><span> </span><span> </span>4. mînia;</span></p><p><span style="color: #666666; font-family: arial;"><span> </span><span> </span>5. întristarea</span></p><p><span style="color: #666666; font-family: arial;"><span> </span><span> </span>6. lenea;</span></p><p><span style="color: #666666; font-family: arial;"><span> </span><span> </span>7. dorința de a fi lăudați, slăviți;</span></p><p><span style="color: #666666; font-family: arial;"><span> </span><span> </span>8. mîndria.</span></p><p></p><ul style="text-align: left;"><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Sî cînd ne pare că este dificil a face acestul lucru, să nimicim cu focul perseverenței jerftfelnicele împătimirilor noastre, să ne amintim că Dumnezeu luptă pentru noi așa cum mărturisește Moise: „Nu cumva să zici în inima ta: Popoarele acestea sunt mai mari la număr decît mine, cum le voi putea izgoni? Să nu te temi de ele [...] Nu te înspăimânta de ei, că Domnul Dumnezeul tău, Cel din mijlocul tău, este Dumnezeu mare şi minunat.”</span></div><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span style="color: #bf9000;">Iar expresia aceasta: „Domnul Dumnezeul tău, Cel din mijlocul tău [...]” face trimitere la centrul în care trebuie să-L lăsăm pe Dumnezeu să se afle.</span></span></div><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;"> El stă în centrul vieții noastre, în mijlocul ființei noastre, în miezul nostru. Noi, în popor, ca să facem referire la mijlocul a ceva viu, nu spunem: „centrul copacului” ci „inima lemnului” adică identificăm centrul ființelor cu inima. </span></div><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span style="color: #bf9000;">Practicanții rugăciunii însoțite de respirație, a rugăciunii inimii, știu realitatea patristică a faptului că: „Cel din mijlocul tău, este Dumnezeu mare şi minunat.” dar nu ne-o pot explica mai bine decît poate un văzător să explice orbului din naștere cum se vede albastrul cerului.</span></span></div><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Vederea aceasta, a Dumnezeului nostru mare și minunat în inima existenței noastre nu se poate obtine prin explicații ci numai prin punerea pe scaunel, controlul respirației și chemarea numelui Domnului. </span></div><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span style="color: #bf9000;">Dar Dumnezeu stă în mijlocul existenței noastre, ca un împărat în mijlocul oștirii, chiar dacă abia îl putem zări, precum oșteanul temător din urma oastei. Și risipește vrăjmașii și pentru cel viteaz din miezul bătăliei si pentru cel speriat la coada trupelor.</span></span></div><span style="font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Dar nu și pentru dezertori și trădători după cum spune proorocul în aceeași cuvîntare: „Să nu mergeţi după alţi dumnezei, după dumnezeii popoarelor, care se vor afla împrejurul vostru ca să nu se aprindă mînia Domnului Dumnezeului tău asupra ta şi să nu te piardă de pe faţa pământului, că Domnul Dumnezeul tău, Care se află în mijlocul tău, este Dumnezeu zelos.” (<a href="https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/5/6">Deut 6, 24-15</a>) Cei care-l iubesc pe Dumnezeu nu părăsesc oastea Lui. iar cei care ies din oaste „dintre noi au ieşit, dar nu erau de-ai noştri, căci de-ar fi fost de-ai noştri, ar fi rămas cu noi; ci ca să se arate că nu sunt toţi de-ai noştri, de aceea au ieşit.” (<a href="https://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=36&cap=2">1 In 2, 19</a>)</span></div><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span style="color: #bf9000;">Încheierea adecvată acestei cugetări este invitația la recitirea capitolului 7 din Deuteronom meditînd în cheia simbolică filocalică. Iar cei care vor mai multă lumină să ia folos și din capitolul 2 din <a href="https://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=36&cap=2">Prima Epistolă Sobornicească a Sf. Ap. Ioan</a>.</span></span></div><span style="font-family: arial;"><div style="color: #45818e; text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Fiindcă noi, ortodocșii, așa citim Biblia sub îndrumarea sfinților.</span></div><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><br /></span></li></ul><div><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><br /></span></div><div><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><br /></span></div><div><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><br /></span></div><div><span style="color: #45818e; font-family: arial;">___________________<br /><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">1) </span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 8pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Stăniloae, Dumitru, </span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-style: italic; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Filocalia</span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">, vol. 1, Editura Humanitas, București, 2008, p. 178</span><br /><br /></span></div><div><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><br /></span></div><div><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><br /></span></div><p></p>Adihttp://www.blogger.com/profile/14689276112992368754noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-14463337.post-39342046189376177802022-09-22T22:19:00.005+03:002022-09-22T23:06:21.518+03:00Sfîntul Nil Ascetul- Cuvînt ascetic foarte trebuincios și folositor (XXXIV)<p> </p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj825TNZ9Og_LoTQGYGaHJde3IojFWCJMJjhnAxHUuhvCxxgasyhwPnrRVTVLZvCs2mxHvs4K3IXx9rlndeFrWALKJ6IUT4INg1P8SoXUeEO7VWe12Ih9VABz2WdejP0lMOhIyd3BmjdRF8Ue5XJrjQ7UUPDPCTOWPSFrrYuc5THY6AUIUk3hk/s436/photo_2021-06-30_23-19-34.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="436" data-original-width="300" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj825TNZ9Og_LoTQGYGaHJde3IojFWCJMJjhnAxHUuhvCxxgasyhwPnrRVTVLZvCs2mxHvs4K3IXx9rlndeFrWALKJ6IUT4INg1P8SoXUeEO7VWe12Ih9VABz2WdejP0lMOhIyd3BmjdRF8Ue5XJrjQ7UUPDPCTOWPSFrrYuc5THY6AUIUk3hk/s320/photo_2021-06-30_23-19-34.jpg" width="220" /></a></div><br /><p><br /><br /></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: arial;">36. Iată cum îi arată Dumnezeu lui Iezechiel slujba de învăţător, învăţîndu-l ce fel din ce fel să-i facă pe învăţăcei: <i>„Iar tu fiul omului, zice, ia-ţi ţie o cărămidă şi o pune înaintea feţii tale, şi închipuieşte pe ea cetatea Ierusalimului".</i> (<a href="https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/26/4#vvbor-26-4-1">Iez 4, 1</a>) Prin aceasta ne dă să înţelegem că învăţătorul face pe învăţăcel, din lut biserică sfîntă. Bine s-a spus şi cuvîntul: „pune-o înaintea feţii tale", căci îmbunătăţirea învăţăcelului va merge repede de va fi pururea în vederea învăţătorului. <br /><br /></span><span style="font-family: arial;">Pentru că înrîurirea neîncetată a pildelor bune întipăreşte chipuri foarte asemănătoare în sufletele care nu sunt prea învîrtoşate şi înăsprite. De aceea au căzut Ghiezi şi Iuda, cel dintîi prin furt, iar cei de-al doilea prin trădare, fiindcă s-au ascuns pe ei de ochii învăţătorului. Dacă ar fi stăruit pe lîngă cei înţelepţi, nu ar fi greşit fiecare dintre ei. Iar că din negrija învăţăceilor îi vine primejdie şi învăţătorului, a arătat Dumnezeu tot acolo prin următoarele cuvinte, zicînd: <i>„Şi vei pune o tablă de fier între tine şi cetate şi va fi zid între tine şi ea"</i>. (</span><a href="https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/26/4#vvbor-26-4-3" style="font-family: arial;">Iez 4,3</a><span style="font-family: arial;">) <br /><br /></span></span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: arial;">Căci cel ce nu voieşte să aibă parte de pedeapsa celui fără grijă, după ce l-a făcut din cărămidă cetate trebuie să-i vestească pedepsele care ameninţă pe cei ce cad iarăşi din această stare, ca, făcîndu-se acestea zid, să-l despartă pe cel nevinovat de cel vinovat. Pentru că poruncind aceasta lui Iezechiil, îi zice: <i>„Dacă însă străjerul a văzut sabia venind şi nu a sunat din trâmbiţă şi poporul n-a fost vestit şi va veni sabia şi va ridica viaţa cuiva, acela a fost răpit pentru păcatele lui, dar sîngele lui îl voi cere din mâna străjerului."</i>. (</span><a href="https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/26/33#vvbor-26-33-6" style="font-family: arial;">Iez 33, 6 </a></span><span style="font-family: arial;"><span style="font-size: medium;">) </span><span style="font-size: xx-small;">(1)</span></span></p><p><br /></p><p><br /><br /></p><p><b><span style="font-family: arial;">Cugetare:</span></b></p><p></p><ul style="text-align: left;"><li style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span style="color: #45818e;">Învățăcelul este modelat precum lutul în mîinile învățătorului, dar nu oricum, ci cu năzuințe superioare, duhovnicești. În această situație, învățătorul poartă răspunderea creșterii celui învățat. În același timp și ucenicul este avertizat că îl așteaptă căderea dacă nu stă în preajma celui înțelept. </span><br /><span style="color: #bf9000;"><br /></span></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span style="color: #bf9000;">În esență sfîntul ne avertizează să nu ne credem înțelepți și să părăsim înainte de vreme smerenia bineplăcută a ucenicului.<br /></span><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">De aceea duhovnicul sau învățătorul care nu predă smerenia prin exemplul personal (se preface că stăpînește lucruri pe care nu le cunoaște profund) este asemenea străjerului care văzînd dușmanul apropiindu-se nu înștiințează. Atunci sufletele celor căzuți înaintea vrăjmașilor se cer de la acela. Tot așa, duhovnicul, învățătorul, îndrumătorul de orice fel ( terapeut, psiholog, trainer etc) care nu arată limpede și clar în fapte pericolele căderii se numără între ucigași și vrăjmași.<br /><br /></span></li></ul><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e;">____________________<br /><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; text-align: left; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">1) </span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 8pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; text-align: left; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Stăniloae, Dumitru, </span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-style: italic; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; text-align: left; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Filocalia</span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; text-align: left; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">, vol. 1, Editura Humanitas, București, 2008, p. 177</span></span></div><p></p>Adihttp://www.blogger.com/profile/14689276112992368754noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-14463337.post-51550097467169019952022-09-22T21:55:00.003+03:002022-09-23T01:51:11.710+03:00Sfîntul Nil Ascetul- Cuvînt ascetic foarte trebuincios și folositor (XXXIII)<p> </p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhA3ttOnWoLPPbr6_SvcQ_PoXh6vCAsgA0jp_uLlydmLUseeIEEpdAMLJpTPeXqHsFTt_g6i2Ns4UPYTm53eUFuAIO-nTvNAgwb0UwUhtPzXR_wQtb3isnflRC3sUzrinay-fl1UjIeUbKd8OPNXX906DjfWhihPCKCGku-cgQ0wyiCXRSjVZs=s512" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="512" data-original-width="340" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhA3ttOnWoLPPbr6_SvcQ_PoXh6vCAsgA0jp_uLlydmLUseeIEEpdAMLJpTPeXqHsFTt_g6i2Ns4UPYTm53eUFuAIO-nTvNAgwb0UwUhtPzXR_wQtb3isnflRC3sUzrinay-fl1UjIeUbKd8OPNXX906DjfWhihPCKCGku-cgQ0wyiCXRSjVZs=s320" width="213" /></a></div><br /><p><br /></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: arial;">35. </span><span style="font-family: arial;">Iar dacă cineva, fără să vrea, fiindcă a primit pe unul şi pe al doilea, ar fi silit să conducă şi pe mai mulţi, mai întîi să se probeze pe sine cu de-amănuntul, dacă este de aşa fel că poate învăţa mai bine prin faptă decît prin cuvînt cele ce trebuiesc făcute, înfătişîndu-şi viața sa ca chip al virtuţii celor ce vreau să înveţe. S-o facă aceasta, ca nu cumva cei ce l-ar copia, dată fiind sluţenia greşelii, să tocească frumuseţea virtuţii. Pe urmă să ştie că trebuie să lupte pentru începători nu mai puţin ca pentru el însuşi. Căci precum pentru el, aşa va da socoteală şi pentru aceia, odată ce a primit să se îngrijească de mîntuirea lor. De aceea şi sfinţii se străduiau să nu lase pe ucenici mai prejos de ei înşişi în virtute, ci din starea dintîi să-i mute la o stare mai bună.</span></span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;"> Astfel Apostolul Pavel l-a făcut pe Onisim din fugar mucenic; Ilie l-a ăcut pe Elisei din plugar prooroc; Moise l-a împodobit pe Iosua mai mult decît pe toţi, iar Eli l-a arătat pe Samuil mai mare decît pe sine. Căci cu toate că şi sîrguinţa lor însăşi le-a ajutat acestor învăţăcei la dobîndirea virtuţii, dar toată pricina sporirii lor a stat în faptul că au avut parte de învăţători, cari au putut să aprindă scînteia înnăbuşită a rîvnei lor spre o mai mare creştere, făcînd-o să lumineze. Prin aceasta învăţătorii lor s-au făcut gură a lui Dumnezeu, slujind voia Lui între oameni, căci au auzit pe Cel ce zice: „De vei scoate lucru de cinste din cel nevrednic, vei fi ca gura Mea".</span><span style="font-family: arial; font-size: x-small;">(1)</span></p><p style="text-align: justify;"><br /></p><p><br /><br /></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><b>Cugetare:</b><br /></span></p><div style="text-align: justify;"><ul><li><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Învățarea altora cu privire la cele spirituale, mai ales, se face și prin faptă și prin cuvînt ținînd seama că fiind învățătorul cuiva dai socoteală de ce face acela în urma cuvintelor și faptelor tale.<br /><br /></span></li><li><span style="font-family: arial;"><span style="color: #bf9000;">Învățătorul, duhovnicul sfătuitorul, călăuza de conștiință se luptă pentru ca ucenicii săi să-i fie cel puțin pe măsură, dar se străduiește să-i susțină să lumineze prin virtute mai presus decît pe sine.</span><br /><br /></span></li><li><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Datorită acestei jertfe a minții și inimii jertfite ascensiunii ucenicilor duhovnicul ori învățătorul ori sfătuitorul bun devin însăși „gura lui Dumnezeu”. Iată, fundamentarea ascultării de duhovnicul încercat.<br /><br /></span></li><li><span style="font-family: arial;"><span style="color: #bf9000;">Căci dacă în fii și fiicele trupești punem moștenire trupească: culoarea ochilor, a părului, trăsături și înclinații bune sau mai puțin dorite, în fiii și fiicele duhovnicești punem moștenirea Duhului și însușirile ființei noastre spirituale făcîndu-i, astfel, urmașii noștri.</span><br /><br /></span></li><li><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Fiii și fiicele noastre trupești își asumă moștenirea completă doar dacă își asumă și valorile pe care le transmitem prin faptă și cuvînt.</span></li></ul><span style="font-family: arial;"><br /><span style="color: #666666;"><br /><div style="text-align: center;"><span> </span><span> </span>Îmi binecuvîntez urmașul</div></span></span><span style="color: #666666;"><div style="text-align: center;"><span style="font-family: arial;"> </span><span style="font-family: arial;"> </span><span style="font-family: arial;">rugîndu-mă lui Dumnezeu</span></div><span style="font-family: arial;"><div style="text-align: center;"><span> </span><span> </span>să-i înzecească și-nsutească</div></span><span style="font-family: arial;"><div style="text-align: center;"><span> </span><span> </span>virtuțile și darul meu</div></span><span style="font-family: arial;"><div style="text-align: center;"><span> </span><span> </span>și tot ce-a fost în mine vrednic</div></span><span style="font-family: arial;"><div style="text-align: center;"><span> </span><span> </span>frumos și sfînt în orice fel,</div></span><span style="font-family: arial;"><div style="text-align: center;"><span> </span><span> </span>să facă Dumnezeu să aibă</div></span><span style="font-family: arial;"><div style="text-align: center;"><span> </span><span> </span>de mii de ori mai vrednic el.</div></span><span style="font-family: arial;"><div style="text-align: center;"><br /></div></span><span style="font-family: arial;"><div style="text-align: center;"><span> </span><span> </span>Dar tot ce-a fost în mine frică</div></span><span style="font-family: arial;"><div style="text-align: center;"><span> </span><span> </span>și slăbiciune și păcat</div></span><span style="font-family: arial;"><div style="text-align: center;"><span> </span><span> </span>să facă Dumnezeu să n-aibă</div></span><span style="font-family: arial;"><div style="text-align: center;"><span> </span><span> </span>urmașul binecuvîntat</div></span><span style="font-family: arial;"><div style="text-align: center;"><span> </span><span> </span>nici lacrimile mele-amare</div></span><span style="font-family: arial;"><div style="text-align: center;"><span> </span><span> </span>nici tristele slăbiri de zel</div></span><span style="font-family: arial;"><div style="text-align: center;"><span> </span><span> </span>nici prietenii înșelătoare</div></span><span style="font-family: arial;"><div style="text-align: center;"><span> </span><span> </span>ca mine-n veci să n-aibă el!</div></span><span style="font-family: arial;"><div style="text-align: center;"><br /></div></span><span style="font-family: arial;"><div style="text-align: center;"><span> </span><span> </span>Ci numai oști biruitoare</div></span><span style="font-family: arial;"><div style="text-align: center;"><span> </span><span> </span>să-ndrume el pentru Hristos</div></span><span style="font-family: arial;"><div style="text-align: center;"><span> </span><span> </span>și numai căi nemuritoare</div></span><span style="font-family: arial;"><div style="text-align: center;"><span> </span><span> </span>să nalțe către mai frumos</div></span><span style="font-family: arial;"><div style="text-align: center;"><span> </span><span> </span>și numai steaguri strălucite</div></span><span style="font-family: arial;"><div style="text-align: center;"><span> </span><span> </span>să fluture spre Dumnezeu</div></span><span style="font-family: arial;"><div style="text-align: center;"><span> </span><span> </span>- așa să-mi binecuvînteze</div></span><span style="font-family: arial;"><div style="text-align: center;"><span> </span><span> </span>Hristos din Cer, urmașul meu!</div></span></span></div><div><div style="text-align: center;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div><span style="font-family: arial;">______________<br /><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">1) </span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 8pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Stăniloae, Dumitru, </span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-style: italic; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Filocalia</span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">, vol. 1, Editura Humanitas, București, 2008, p. 176-177</span></span></div><div><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><p></p>Adihttp://www.blogger.com/profile/14689276112992368754noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-14463337.post-90357246874079448412022-02-21T11:19:00.003+02:002022-02-21T11:19:30.458+02:00Sfîntul Nil Ascetul- Cuvînt ascetic foarte trebuincios și folositor (XXXII)<p> </p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEiGsgFhiJWh5Q0318xEKKu4lgfSB0iJwfXRfdaYSD9EWtfwwA8TWNEXYgbGPlls5ahZtM-hgj19sANhn8mKcoD-AbAke-2pJfYUWbQ-k-BmQrdVBZKMjWG2GjLyu_IftL2wBc0n-mRvpB5YwBzJH--j_2jS3Oe99ZrjjRkpkuKbdxPpVhRm5sM=s512" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="512" data-original-width="348" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEiGsgFhiJWh5Q0318xEKKu4lgfSB0iJwfXRfdaYSD9EWtfwwA8TWNEXYgbGPlls5ahZtM-hgj19sANhn8mKcoD-AbAke-2pJfYUWbQ-k-BmQrdVBZKMjWG2GjLyu_IftL2wBc0n-mRvpB5YwBzJH--j_2jS3Oe99ZrjjRkpkuKbdxPpVhRm5sM=s320" width="218" /></a></div><div><br /></div><div><br /></div><div><br /></div><div><br /></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">34. Dar să audă unii ca aceştia pe fericitul Ezechiil, care îi plînge pe cei ce procură mijloace pentru plăcerile altora, şi se potrivesc voilor fiecăruia, îngrămădindu-şi lor pe „vai". </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;"><span>Căci zice: </span><span>„Vai de cele ce cos perniţe fermecate pentru subsuori şi fac marame pentru capul celor de orice statură, pentru a vîna sufletele! Au doar vînînd sufletele poporului Meu, vă veţi mîntui sufletele voastre?".</span><a href="(https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/26/13#vvbor-26-13-18)">(Iez 13, 18) </a></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">La fel şi aceştia, adunîndu-şi cele de trebuinţă din danii şi îmbrăcîndu-se în veșminte cusute din stofe moi, ruşinează prin vălurile lor pe cei ce trebuie să se roage sau să tîlcuiască Scriptura cu capul descoperit, feminizînd starea bărbătească şi pierzînd suflete pe cari nu trebuia să le omoare.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">Ar trebui să asculte aceştia mai ales de Hristos, adevăratul Învăţător, respingînd cu toată puterea slujba de conducere a altora.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;"> </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;"><span>Căci zice acela către învăţăceii Săi:</span><span>„Voi însă să nu vă numiţi rabi, că unul este Învăţătorul vostru: Hristos, iar voi toţi sunteţi fraţi.". </span><a href="(https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/40/23#vvbor-40-23-8)">(Mt 23, 8)</a></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">Dacă lui Petru, lui Ioan şi întregii cete a Apostolilor, le-a dat sfatul să stea departe de asemenea lucru şi să se socotească mici pentru asemenea vrednicie, cine va fi acela care să se închipuiască pe sine mai presus de ei şi să se socotească în stare de o vrednicie de la care au fost opriţi aceia? Sau poate, zicîndu-le să nu se cheme Rabi, nu îi opreşte de a fi, ci numai de a se numi?</span><span style="font-family: arial; font-size: xx-small;">(1)</span></div><p style="text-align: justify;"><br /></p><p><br /></p><p><b><span style="font-family: arial;">Cugetare:</span></b></p><p style="text-align: justify;"></p><ul><li><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Vînătorii de suflete sînt dușmanii lui Dumnezeu.<br /><br /></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: arial;">Sfătuitorii care se folosesc de slăbiciunile patimilor celor sfătuiți de ei pentru a-i face să se simtă confortabil, sînt asemenea vînătorilor care pun momeală pentru a ucide.</span></div><span style="font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Nu este mîntuire pentru acești sfătuitori care nu pot rezista tentației de a-și da alintarea concupiscenței pe față. Unii depun voturi de sărăcie dar umblă îmbrăcați în veșminte al căror preț ar liniști foamea unor orfani ceva timp. Aceste veșminte hrănesc nevoia de a atrage aceeași nevoie care face pe unele dintre femei să fie nefericite cînd cred că nu sînt atrăgătoare și să facă tot posibilul să devină rapitoare- machiaj, ținută, purtare etc. La aceasta se referă sfîntul spunînd că vînătorii de suflete, sfătuitorii iresponsabili, feminizează starea bărbătească.</span></div><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: arial;">Așadar, mai bine ne este să nu îngăduim ca frații și surorile noastre să ne numească „învățători”, „maeștri”, „rabi” ci doar să ne asumăm realitatea că sîntem frați și surori.</span></div><span style="font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Dar asta nu înseamnă că nu putem deveni înțelepți îndeajuns încît să fim în realitate învățători, ci doar că nu trebuie să căutăm a abține un titlu gol.</span></div><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: arial;">Un preot este părinte duhovnic, altul caută să fie numit duhovnic, are planuri si strategii prin care să atragă pe cît mai mulți care să-l numească așa. Dintre ei, ultimul în realitate este vînător de suflete.</span></li></ul><div style="text-align: justify;"><br /></div><div><br /></div><div><br /></div><div>_______________<br /><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">1) </span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 8pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Stăniloae, Dumitru, </span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-style: italic; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Filocalia</span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">, vol. 1, Editura Humanitas, București, 2008, p. 175</span></div><div><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;"><br /></span></div><div><br /></div><div><br /></div><div><br /></div><div><br /></div><p></p>Adihttp://www.blogger.com/profile/14689276112992368754noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-14463337.post-70298696078683109292022-02-14T15:19:00.003+02:002022-02-14T15:21:17.581+02:00Sfîntul Nil Ascetul- Cuvînt ascetic foarte trebuincios și folositor (XXXI)<p> </p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhFjDGN_szLBYrJxjsSL8mH4M4KB9NyDtK88WCTArxDFCyqMbl-SJMN_F7uGjMC2Q4HLQMsCsZoqg9J1Ah43pIeDcyGP0RMXGjZVfWan-dAB8lka51IoPpT4tho9NxT8DGnVZvo82GlyEwGHuKxQ4dmUFugblhYcGDkcF7mCuhdV840Luk-ZOM=s436" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="436" data-original-width="300" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhFjDGN_szLBYrJxjsSL8mH4M4KB9NyDtK88WCTArxDFCyqMbl-SJMN_F7uGjMC2Q4HLQMsCsZoqg9J1Ah43pIeDcyGP0RMXGjZVfWan-dAB8lka51IoPpT4tho9NxT8DGnVZvo82GlyEwGHuKxQ4dmUFugblhYcGDkcF7mCuhdV840Luk-ZOM=s320" width="220" /></a></div><br /><p><br /></p><p><br /></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">33. În felul acesta va ajunge şi el însuşi la starea rîvnită şi va călăuzi şi pe cei supuşi, fără greşeală, spre ţinta virtuţii. </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">Dar cei mai mulţi, fără să fi făcut nicio osteneală, şi fără să fi izbîndit vreun lucru mic sau mare de-al evlaviei, aleargă la întîmplare în numele ei, dovedind o cumplită lipsă de judecată, odată ce nu socotesc aceasta ca o primejdie. Ei nu numai că nu îngăduie nimănui să-i îndemne la lucru, ci, colindînd prin uliţele strîmte, atrag în jurul lor pe toţi cei ce se nimeresc, făgăduindu-le marea cu sarea, asemenea acelora care îşi tocmesc oameni plătiţi, făcînd cu ei învoieli despre hrană şi îmbrăcăminte. De fapt, cei ce iubesc acest lucru, dorind să apară înconjuraţi de mulţime şi să fie purtaţi pe mîini şi să se înfăţişeze cu toată pompa de care sunt înconjuraţi învăţătorii, îmbrăcaţi în făţărnicie teatrală, dacă vor să nu fie părăsiţi de cei care fac această slujbă, trebuie să le dăruiască multe pentru împlinirea plăcerilor lor şi să fie cu îngăduinţă faţă de poftele lor. Ei trebuie să facă asemenea unui vizitiu care dă frîu liber cailor şi îi lasă pe drumul voilor lor, din care pricină aceştia îl duc prin gropi şi în prăpăstii, poticnindu-se de toate cîte le vin în cale, nefiind nimeni care să-i oprească şi să-i împiedice din pornirea lor fără rînduială.</span><span style="font-family: arial; font-size: xx-small;">(1)</span></p><p><br /><br /></p><p><br /></p><p style="text-align: justify;"><b><span style="font-family: arial;">Cugetare:</span></b><br /></p><ul><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Acest cap dă pe față slăbiciunea falșilor învățători. </span></div><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: arial;">Primul aspect care îi trădează este nevoia de mulțime care să îi bage în seamă.</span></div><span style="font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Al doilea este teatralitatea. Le plac manifestările și cuvintele care crează spectacol, dar ei sînt asemenea unor actori care iau pentru un timp limitat trăsăturile personajelor jucate și le fac credibile. Au declarații care zgîrie atenția publică, fie de vreun soi de radicalism, fie - la capătul opus- de vreun soi progresist și libertin. </span></div><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: arial;">Astfel vedem preoți care se autopropun ca modele profetice, se așează în fruntea coloanei sfinților aleși de ei după bunul plac, ale căror predici și cuvinte de înțelepciune le selectează cu atenție ca nu cumva să le contrazică opiniile împătimite. </span></div><span style="font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Și dacă în mod natural lucrul acesta ar fi respingător și ar alunga pe cei care ar putea să-i urmeze, în realitate tatăl înșelăciunii îi învață cum să le ofere celor care-i urmăresc ceea ce le îngăduie să se simtă bine în împătimire.</span></div><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: arial;">Cine are nevoie de slavă de la oameni, asta primește de la învățătorul neluminat, cine are nevoie de senzația că știe adevărul ascuns de alții și-și hrănește importanță de acolo, primește ce cere. Și tot așa.</span></div><span style="font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Însă nu doar dintre preoți se adună numărul celor care, nefiind purtați în căile virtuții, înșeală semenii cu slaba învățătură. </span></div><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: arial;">Avem aici mireni care se comportă și predică de parcă ar fi autorități ecclesiale. Preoți, călugări, episcopi și patriarhi sînt subiecți ai judecății lor lipsite de vreun angajament ferm în fundamentele exigenței bisericești. Unii au studii teologice, unii sînt psihologi, psihiatri sau medici dar pot fi și dintre cei cu îndeletniciri practice, lipsite de rafinamentele intelectuale. Toți aceia știu cum să învețe pe alții calea cea ascunsă a asceticii ortodoxe cu condiția să practice ce le place lor și să nu fie întrebați de ascultare și de devoțiunea proprie față de despătimire și față de căutarea virtuții.</span></div><span style="font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Cei care sînt profesori, psihologi, psihiatri, și de felurite profesii care se adresează sufletului, emoțiilor, spiritualității și a culturii pot avea tendința de face concesii care să-i facă simpatici și găsesc modalități prin care să facă scăzăminte care-i fac populari. E mai ușor să ispitești semenul să își accepte trăsătura slabă, căderea ori alegerea comodă decît să îl sprijini pe drumul spre vindecare, să îi dai putere și direcție cînd nu are.</span></li></ul><p></p><p style="text-align: justify;"><br /></p><p><br /></p><p>_______________<br /><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">1) </span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 8pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Stăniloae, Dumitru, </span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-style: italic; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Filocalia</span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">, vol. 1, Editura Humanitas, București, 2008, p. 175</span></p><div><span style="font-family: arial; font-size: x-small;"><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;"><br /></span></span></div><p><br /></p><p><br /></p><p><br /></p><p><br /></p><p><br /></p><p><br /></p><p><br /></p><p><br /></p><p><br /></p>Adihttp://www.blogger.com/profile/14689276112992368754noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-14463337.post-81485361944184050302022-02-12T12:43:00.002+02:002022-02-12T12:48:54.889+02:00Sfîntul Nil Ascetul- Cuvînt ascetic foarte trebuincios și folositor (XXX)<p> </p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEj3RzKIfCdsdHqMShYDAsOkDH06y4yfFof1y0X0Fw-B0cR8DHMGfgl0HwYKRlVkvWjphMJHzrEDR32SQkLSi5Rtc0xw--oSLcTMFRHizzb_KGqv1NyPfIOAAzTNw0F3OUtDIFZyRAqnx5nVC0Gz5AdJ73wOzaryapWDJvraKTM2ozooILDMfhM=s512" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="512" data-original-width="340" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEj3RzKIfCdsdHqMShYDAsOkDH06y4yfFof1y0X0Fw-B0cR8DHMGfgl0HwYKRlVkvWjphMJHzrEDR32SQkLSi5Rtc0xw--oSLcTMFRHizzb_KGqv1NyPfIOAAzTNw0F3OUtDIFZyRAqnx5nVC0Gz5AdJ73wOzaryapWDJvraKTM2ozooILDMfhM=s320" width="213" /></a></div><br /><p><br /></p><p><br /></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">32. Căci la ce ne şi foloseşte plugăria, cîtă vreme dăinuieşte războiul în ţară şi ne împiedică să ne bucurăm de roadele ei, silindu-ne să dăm belşugul mai degrabă vrăjmaşilor decît celor ce s-au ostenit? </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">De aceea poate nu le îngăduie Dumnezeu israelitilor, care luptau încă în pustie cu feluritele popoare, să se ocupe cu plugăria, ca aceasta să nu-i împiedice de la deprinderile războinice. </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">Dar după ce vrăjmaşii au ajuns sub mîna lor, îi sfătuiește să se ocupe cu ea, zicînd: „Cînd veţi intra în pămîntul făgăduinței, sădiţi în el tot pomul roditor", (<a href="(https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/3/19#vvbor-3-19-23)">Lev. 19,23</a>) dar înainte de a intra să nu sădiţi. </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">Sădirea urmează după intrare.</span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">Şi pe drept cuvînt. </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">Căci înainte de desăvîrşire cele sădite nu sunt sigure, mai ales că cei ce vreau să sădească umblă încă încoace şi încolo, după năravul celor nestatornici. </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">Pentru că şi în lucrurile evlaviei este o rînduială şi o înşiruire, ca şi în oricare altul, şi trebuie pornit şi în această vieţuire de la început. Cei ce trec cu vederea cele de la început şi sunt atraşi de lucrurile mai plăcute, sunt făcuţi de silă să ţină seama de şirul rînduielii, aşa cum Iacov, atras de frumuseţea Rahilei, nu s-a uitat la slăbiciunea ochilor Liei, dar cu toate acestea nu a putut ocoli osteneala dobîndirii unei asemenea virtuţi, ci a împlinit şi săptămîna ei de ani.</span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">Cel ce vrea să ţină seama de ordinea vieţuirii, trebuie aşadar să nu meargă de la sfîrşit spre început, ci să înainteze dela început spre desăvîrşire.</span><span style="font-family: arial; font-size: xx-small;">(1)</span></p><p style="text-align: justify;"><br /></p><p><br /></p><p><b><span style="font-family: arial;">Cugetare:</span></b></p><p style="text-align: justify;"></p><ul><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Urcușul duhovnicesc este o creștere asemănătoare unui proces de limpezire și de dezvoltare sistematică. </span></div><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span style="color: #bf9000;">În terminologia patristică greacă este ἀνάβασις- anabasis- iar la sfîrșitul acestei cugetări puteți citi puțin despre frumoasa poveste a verbului „a urca” în limba română </span></span></li></ul><p></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: x-small;">* </span><span style="font-family: arial; font-size: small;">Verbul românesc „a urca” descinde din latinescul orior care înseamnă a se ridica, a apărea, a deveni vizibil și chiar a se naște. Semantica acestui cuvît este legată de apariția cuiva dintr-o vale pe culme, ceea ce confirmă legătura neamului nostru cu natura, dar mai ales are legătură cu posibilitatea de a face contact cu existență cuiva- prin sensurile de a deveni vizibil și a se naște. Deci, urcușul duhovnicesc poate asimila în mod legitim ideea de naștere în cele înalte, de apariție pe culmi.</span></p><p style="text-align: justify;"></p><ul><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Ca în orice creștere există o succesiune firească a actelor sale. De aceea dacă începutul este marcat de efortul, disconfortul și durerile luptelor, biruința în acestea aduce străduința de a cultiva și îngriji cele cîștigate precum și nevoia de a susține semenii în drumul către același „pămînt al făgăduinței”.</span></div><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: arial;">Dumnezeu Însuși supraveghează împlinirea acestui parcurs și El este acela care oferă șansa ca noi să nu putem sări etape spre dauna noastră și spre slăbirea liniștirii făgăduite.</span></div><span style="font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">În viața cotidiană dorul acesta de culmi spirituale se manifestă în diferite forme. </span></div><span><div style="color: #bf9000; font-family: arial; text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: arial;">Mă pot simți neîmplinit deși nimic din viață mea nu pare a susține acest sentiment. Mă pot simți incapabil, confuz sau neputincios. Uneori pot crede că nu am sens și nu-mi pot vedea semnificația. Cum să fiu iubit și cum să iubesc dacă eu cred despre mine că sînt așa? Dar iată că aceste forme sînt modelări ale căutării împlinirii făgăduinței fericirii. Pentru a ajunge în pămîntul făgăduinței e nevoie să înfrunt asprimile călătoriei. Nu m-aș putea motiva să plec la drum dacă locul în care mă aflu mi-ar oferi fie și o diluție a ceea ce eu cred că este fericire. Confortul acela căldicel mă blochează acolo. Disconfortul acela aspru mă înțeapă și mă împinge să îmi țintesc atenția și să-mi dedic puterile urcușului care mă duce la liniștirea fericită pe care o caut.</span></div><span style="font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Mă pot simți neîmplinit pentru că, intuind dimensiunea spirituală, chiar realizez că nu sînt, ceea ce nu înseamnă că împlinirea îmi este cu neputință de atins. Pot simți neputință și confuzie fiindcă am nevoie de limpezimea minții pentru a îngădui Duhului Sfînt să îmi stea sprijin și pentru a discerne ce se întîmplă. Sensul și semnificația mea ca ființă îmi semnalează intens cînd nu le cultiv în direcția veșniciei împlinite în fericire dumnezeiască. </span></div><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: arial;">Iar sfîntul Nil Ascetul ne învață că cel care se află în acest urcuș către pămîntul făgăduinței se poate bucura de călătorie, de ascensiune, dar nu de statornicia și neclinitirea serenității virtuților îmblînzite. Iar cel care a dus lupta urcușului binecuvîntat nu mai are neliniștea călătoriei ci statornicia vederii în zări.</span></div><span style="font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Cei care nu au dezvoltat în viața lor virtuțile cu limpezime de sesizat nu pot călăuzi pe alții fără a-i tîrî după ei în nestatornicia migratorilor și incertitudinile căilor care nu le sînt îndeajuns de cunoscute.</span></li></ul><p></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: x-small;"><br /></span></p><p><span style="font-family: arial; font-size: x-small;"><br /><br /></span></p><p><span style="font-family: arial; font-size: x-small;">____________________<br /><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">1) </span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 8pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Stăniloae, Dumitru, </span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-style: italic; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Filocalia</span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">, vol. 1, Editura Humanitas, București, 2008, p. 175</span></span></p><p><span style="font-family: arial; font-size: x-small;"><br /></span></p><p><span style="font-family: arial; font-size: x-small;"><br /></span></p><p><span style="font-family: arial; font-size: x-small;"><br /></span></p><p><span style="font-family: arial; font-size: x-small;"><br /></span></p><p style="text-align: justify;"><br /></p>Adihttp://www.blogger.com/profile/14689276112992368754noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-14463337.post-91359274099869471732021-12-14T21:02:00.002+02:002021-12-14T21:02:22.676+02:00Sfîntul Nil Ascetul- Cuvînt ascetic foarte trebuincios și folositor (XXIX)<p> </p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhkO748G27bvoTUjPo8ILLvOBY0BlnFM5s2IPZ5Izr9mld2aOTgkZDgThXucY4dFC9UFK3LI1opJCaRYoCGYjIwLs7QvL_CYFloTNXB7bGTi2n2BPGCjnAYvYb8jcgn4EKUgbZIcNuqsh5eX7H4Pn6O4HEUObXX4IN9-UFX0422vP6g2FoMQcU=s512" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="512" data-original-width="348" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhkO748G27bvoTUjPo8ILLvOBY0BlnFM5s2IPZ5Izr9mld2aOTgkZDgThXucY4dFC9UFK3LI1opJCaRYoCGYjIwLs7QvL_CYFloTNXB7bGTi2n2BPGCjnAYvYb8jcgn4EKUgbZIcNuqsh5eX7H4Pn6O4HEUObXX4IN9-UFX0422vP6g2FoMQcU=s320" width="218" /></a></div><br /><p><br /></p><p><br /></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">31.<i> Acestea le spun, nu oprind pe vreunii de-a conduce, nici împiedicîndu-i de-a călăuzi pe unii dintre tineri la evlavie, ci îndemnîndu-i ca mai întîi să ia asupra lor deprinderea virtuţii, pe măsura mărimii lucrului. </i></span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">Să nu se apuce dintr-o dată de acest lucru, gîndindu-se la partea lui cea plăcută şi la slujirea ce le-o vor face învăţăceii, ca şi la faima ce şi-o vor agonisi la cei dinafară, fără să se gîndească şi la primejdia care urmează. Şi să nu prefacă, înainte de aşezarea păcii, uneltele de război în unelte de plugărie. </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">După ce am supus adică toate patimile şi nu ne mai tulbură duşmani din nicio parte şi astfel nu mai e trebuinţă să folosim uneltele în slujbă de apărare, bine este să plugărim pe alţii. Dar pînă ce ne stăpânesc patimile şi dăinuieşte războiul împotriva cugetului trupesc, nu trebuie să ne luăm mîinile de pe arme, ci neîncetat trebuie să ne ţinem mâinile pe ele, ca nu cumva viclenii, folosind odihna noastră ca vreme de năvală, să ne robească cu cruzime. Celor ce s-au luptat bine pentru virtute, dar pentru multa lor smerită cugetare încă nu socotesc că au biruit, le zice cuvîntul, îndemnându-i:</span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">„Prefaceţi săbiile voastre în fiare de plug şi lăncile voastre în seceri".(<a href="https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/23/2">Isaia 2,4</a>)</span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">Prin aceasta îi sfătuieşte să nu mai atace în deşert pe vrăjmaşii biruiţi, ci, spre folosul celor mulţi, să-şi mute puterile sufleteşti dela deprinderea războinică, la plugărirea acelora, care sunt înfundaţi încă în faptele răutăţii. </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">Dar tot aşa pe cei ce au încercat, peste puterea lor, să facă aceasta înainte de a ajunge la o asemenea stare, fie din lipsă de experienţă, fie din lipsă de judecată, îi sfătuiește lucrul dimpotrivă: „Prefaceţi fiarele voastre de pluguri în săbii şi secerile voastre în lănci".</span><span style="font-family: arial; font-size: xx-small;">(1)</span></p><p><br /><br /></p><p><b><span style="font-family: arial;">Cugetare:</span></b></p><p></p><ul style="text-align: left;"><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">În acest capitol învățăm de la sfînt dreapta socotință de a lupta cînd este nevoie și de a contempla cînd este potrivit. <br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span style="color: #bf9000;">În multe feluri ne-a spus pînă cum sfîntul că cel care învață pe alții trebuie ca mai întîi să fi luat asupra sa dificultățile învățăturii sale.<br /></span><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Acest lucru se referă, desigur, la cele morale, dar nu numai. Fiindcă, mai ales azi, ne este atît de ușor să ne mințim că înțelegem lucruri fără să ne fi asumat străduința și disconfortul învățării. De pildă în medicină. Cîți se mint azi că înțeleg conceptele medicale pe care le combat sau la care aderă fără să-și fi asumat studii medicale? Și dacă în medicină această impostura își trage plata din sănătatea trupului, în credință se fură sănătatea mentală și sufletească. <br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span style="color: #bf9000;">Învățătorii în cele sufletești trebuie să fie încercați ei înșiși în deprinderea virtuții și îndemînările luptei spirituale.</span><br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span style="color: #45818e;">De aceea ne îndeamnă sfîntul ca doar după ce deprindem virtutea să ne îndreptăm spre plugăritul ogoarelor sufletești. Acela care, nedeprinzînd virtutea lasă deoparte armele luptei și se preocupă de plugăritul altor suflete va fi biruit de vrăjmașul care nu a fost învins mai înainte. Dar și acela care, odată deprinzînd virtuțile se ferește de plugărit și se luptă cu dușmanul deja zdrobit este tot pierzător de frați și surori fiindcă nu îi ajuta și pe ei să biruiască.</span><br /><span style="color: #bf9000;"><br /></span></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: arial;">E mai ușor să înțelegem dacă ne gîndim că nu este bine preoților și/sau călugărilor tineri și fără experiență să petrecă (împotriva sfioseniei Părinților) timp zilnic între femei străine și de felurite vîrste dar nici preotului/călugărului experimentat și care a dus bine lupta pentru virtute nu-i este folositor să nu învețe arta virtuții pe cei ce caută, fie bărbați, fie femei și de orice vîrstă.</span></li></ul><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">________________<br /><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; text-align: left; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">1) </span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 8pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; text-align: left; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Stăniloae, Dumitru, </span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-style: italic; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; text-align: left; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Filocalia</span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; text-align: left; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">, vol. 1, Editura Humanitas, București, 2008, p. 174</span></div><p></p>Adihttp://www.blogger.com/profile/14689276112992368754noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-14463337.post-27718305260317159432021-12-03T23:49:00.001+02:002021-12-03T23:49:52.921+02:00Sfîntul Nil Ascetul- Cuvînt ascetic foarte trebuincios și folositor (XXVIII)<p> </p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEj278cMSy5rchhlcPgMfyAp1STs9aS_6qo_vgbMTuM4w4vTlrIel7SUUza82GL2zPVdLCg6KafZ2xskq-7WuSsxPrjzANGJ25dAteeUy4OMVbZKwMK85tHMgYzrdo9BZqT0vII55T6MsQgVamb1ZNAEqmXpqL9zlfYDlrIlVFerBzdCXcokKKg=s436" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="436" data-original-width="300" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEj278cMSy5rchhlcPgMfyAp1STs9aS_6qo_vgbMTuM4w4vTlrIel7SUUza82GL2zPVdLCg6KafZ2xskq-7WuSsxPrjzANGJ25dAteeUy4OMVbZKwMK85tHMgYzrdo9BZqT0vII55T6MsQgVamb1ZNAEqmXpqL9zlfYDlrIlVFerBzdCXcokKKg=s320" width="220" /></a></div><div><br /></div><div><br /></div><div><br /></div><br /><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">30. Astfel, oarecare dintre cei ce umblau cu Elisei, tăind un copac lîngă Iordan şi securea căzîndu-i în rîu, aflîndu-se în primejdie, strigă cătră învăţător, zicînd: „Vai, stăpîne, aceasta o luasem împrumut".(<a href="https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/12/6">2 (4)Regi 6,5</a></span><span style="font-family: arial; font-size: large;">) </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">Iar aceasta o păţesc acei care, din lucruri rău auzite, se apucă să înveţe pe alţii şi la sfîrşit îşi dau seama de neputinţa lor, deoarece nu grăiesc din destoinicia proprie. </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">Căci îndată ce sunt dovediţi că spun ceva contrar cu ceea ce trebuie, îşi mărturisesc neştiinţa, primejduindu-se în cuvîntul luat împrumut. De aceea şi marele Elisei, aruncînd un lemn la fund, a făcut să iasă la suprafaţă toporul scăpat de ucenic, adică a lămurit înţelesul, care era socotit că s-a ascuns în adînc, şi l-a adus la vederea ascultătorilor.</span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">Iordanul înseamnă cuvîntul pocăinţii, căci acolo se săvîrşea de Ioan botezul pocăinţii. Iar cel ce nu vorbeşte lămurit despre pocăinţă, ci, dezvăluind bunătatea ascunsă, îi face pe ascultători să vină la dispreţul ei, aruncă securea în Iordan. Cine nu ştie apoi ce înseamnă lemnul care apare, aducînd din adînc securea şi făcînd-o să plutească pe deasupra?</span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">Căci înainte de cruce era ascuns cuvîntul despre pocăinţă. De aceea şi cel ce voise să spună ceva despre ea, a fost mustrat îndată pentru îndrăzneală. Dar după cruce s-a făcut tuturor lămurit, arătîndu-se la vremea sa prin cruce.</span><span style="font-family: arial; font-size: xx-small;">(1)</span></p><p><br /><br /></p><p><b><span style="font-family: arial;">Cugetare:</span></b></p><p></p><ul style="text-align: left;"><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">De aceea ni se amintește de acela care tăia lemne lîngă rîu cu Elisei și a scăpat securea de împrumut în apă. Acela se străduia să aibă strînsoarea bună, dar necunoscînd securea, nefiind a lui, nu a putut să își potrivească strînsoarea mîinilor cu coada securii și a scăpat-o. Iar partea activă, fierul securii, a dus unealta degrabă la fundul apei.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><br /></span></div></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: arial;">Elisei aruncă un lemn în apă și securea iese la suprafață. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><br /></span></div></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Știind că rîul este Iordanul- apa botezului, ne este ușor să deslușim simbolismul de folos: instrumentele cu care analizăm, cele care compun discernămîntul devin inutile dacă, fiind luate cu împrumut- nefiindu-ne proprii, nu pot fi controlate adecvat. Soluția la pierderea discernămîntului este dată de simbolul aruncării lemnului în Iordan, adică pentru a putea folosi rațiunea, intelectul, știința în mod adecvat este necesară profunzimea mistică (securea scufundată) sub semnul Crucii (lemnul aruncat în Iordan).</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><br /></span></div></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: arial;">Prin asumarea Crucii rațiunea se limpezește.</span></li></ul><p></p><p></p><div style="text-align: justify;"><br /></div><br /><p></p><p>_____________________<br /><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">1) </span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 8pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Stăniloae, Dumitru, </span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-style: italic; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Filocalia</span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">, vol. 1, Editura Humanitas, București, 2008, p. 173-174</span></p><p><br /></p>Adihttp://www.blogger.com/profile/14689276112992368754noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-14463337.post-34153041691717060772021-12-02T21:20:00.003+02:002021-12-02T21:20:33.794+02:00Sfîntul Nil Ascetul- Cuvînt ascetic foarte trebuincios și folositor (XXVII)<p> </p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhlQhpF7VWf6P7wGeiYpsQS44H3ok9EjXgo1OShFCxv7tzSpUMmLJ5OEO4hyLwZVd0UdZYF3uVweUVf_hgmAdXh_TrzE-lbHJK4pvsRzI3cECeFhigTgTW-aO3CBqkjvTF9IKC9cZ_edokmE4lJPq2CWwntqm-NXpeYN2aivzDSaCilui06Llw=s512" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="512" data-original-width="340" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhlQhpF7VWf6P7wGeiYpsQS44H3ok9EjXgo1OShFCxv7tzSpUMmLJ5OEO4hyLwZVd0UdZYF3uVweUVf_hgmAdXh_TrzE-lbHJK4pvsRzI3cECeFhigTgTW-aO3CBqkjvTF9IKC9cZ_edokmE4lJPq2CWwntqm-NXpeYN2aivzDSaCilui06Llw=s320" width="213" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: arial;">29. Marele Pavel mărturiseşte acelaşi lucru, zicînd: „Căci gîndurile lui nu ne sunt necunoscute". (<a href="https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/47/2">2Cor. 2,11</a>) Iar minunatul Iov se întreabă nedumerit: „Cine ne va descoperi faţa veştmîntului său? Şi cine va pătrunde în căptuşala armurii lui? Iar porţile feţii lui, cine le va deschide"? (<a href="https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/18/41">Iov 41, 13-14</a>) Ceea ce zice, este aceasta: Nu este văzută faţa lui, căci îşi ascunde viclenia în multe veştminte, fermecînd în chip amăgitor prin felul cum se înfăţişează la arătare, iar în ascuns întocmind cursa pierzaniei. Şi ca să nu se numere şi pe sine între cei ce nu cunosc vicleniile aceluia, Iov descrie semnele lui, cunoscînd limpede toată urîciunea înfricoşată a lui. „Ochii lui, zice, sunt ca ai luceafărului; măruntaiele lui sunt şerpi de aramă". Acestea le spune, dînd la iveală viclenia lui, ca a unuia ce, prin faptul că-şi ia înfăţişarea luceafărului, plănuieşte să atragă la el pe cei ce-l privesc, iar prin şerpii dinăuntru pregăteşte moartea celor ce se apropie. Dar şi proverbul, dîndu-ne să înţelegem primejdia lucrului, zice: „Cel ce crapă lemne se va primejdui la lucru, de va aluneca securea" (<a href="https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/21/10#vvbor-21-10-9">Ecc 10, 9 </a>). Adică cel ce distinge lucrurile cu raţiunea şi pe cele socotite unite le desparte din împreunare şi vrea să le arate cu totul străine, deosebind adică pe cele cu adevărat bune, de cele părute bune, de nu va avea </span><span style="font-family: arial;">judecata întărită din toate părţile, nu va putea ocoli primejdia, ca cuvîntul lui, lipsit de siguranţă înaintea ascultătorilor, să dea prilej de sminteală ucenicilor săi.</span></span><span style="font-family: arial;"><span style="font-size: xx-small;">(1)</span></span></div><div><br /></div><div><br /></div><p><b>Cugetare:</b></p><p></p><ul style="text-align: left;"><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Lucrarea vrăjmașului ne este cunoscută. Sfîntul Apostol Pavel ne spune aceasta în contextul unei <a href="https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/47/2">învățături practice despre iertare</a>.</span></li></ul><p></p><p></p><ul style="text-align: left;"><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: arial;">Vrăjmașul mîntuirii își ascunde intențiile după amăgiri atractive și inspiră forță. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><br /></span></div></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Fața lui (adică ceea ce interacționează cu noi și poate fi perceput/ priceput de noi) este atractivă și ne duce într-o stare acord, este fermecătoare. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><br /></span></div></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: arial;">Ochii, cei care adaugă semnificație expresiilor feței, sînt strălucitori, poartă lumina inteligenței, a luceafărului. Luceafărul, sau steaua dimineții, este în mistica noastră simbolul creației ființelor inteligente și conștiente de sine. De la numele său vine denumirea de Lucifer, dată căpeteniei vrăjmașilor, datorită faptului că odată creat și fiind beneficiarul unei inteligențe care este depășită doar de Dumnezeu și-a folosit libera alegere pentru măreția sinelui în locul dragostei pentru ceilalți.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><br /></span></div></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Așadar, noi știm că vrăjmașul caută să ne cîștige prin interacțiuni plăcute și demonstrînd inteligență dezarticulată de harul Duhului Sfînt. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><br /></span></div></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: arial;">Vrăjmașul pune forța copleșitoare a Leviatanului în spatele fermecătoarei interfețe și de aceea, cel care se avîntă în a despica lucrurile, a le analiza (cuvînt care vine din grecescul <a href="https://en.wiktionary.org/wiki/%E1%BC%80%CE%BD%CE%AC%CE%BB%CF%85%CF%83%CE%B9%CF%82#Ancient_Greek">ἀνάλυσις </a>= a desprinde, despica, dezlega) cu puterea minții trebuie să fie capabil întru totul să stăpînească instrumentele minții, să le țină în control fiindcă altfel se rănește precum tăietorul de lemne care nu știe sau nu poate să controleze bine securea.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><br /></span></div></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">De altfel, capacitatea de a lupta sau de a munci cele vechi - plugăritul, tăiatul lemnelor, săpatul, cositul etc- este condiționată de capacitatea de a avea strînsoarea adecvată a mîinilor pe instrument, de la sabie si lance, la plug și secure. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><br /></span></div></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: arial;">Controlul lucrului începe cu controlul strînsorii mîinilor.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><br /></span></div></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Simbolic, strînsoarea mîinilor înseamnă capacitatea de a ține rînduială modestă cu puterea și tensiunea adecvată. Strînsoarea slabă duce la scăpatul uneltei/ sabiei, strînsoarea prea puternică duce la oboseală prematură deci la incapacitatea de a termina lucrul/ lupta sau la rigiditate nefirească ce duce la neputința de a face adecvat ce este necesar și în cazul lucrului la greșeli costisitoare iar în cazul luptei la pierderea rapidă a vieții.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><br /></span></div></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: arial;">Ceea ce înseamnă că mintea cu care discernem, despărțim cele bune de cele rele trebuie să fie instrumentată cu fermitatea și suplețea asemănătoare unei strînsori pe securea tăietorului de lemne, de plidă.</span></li></ul><div style="text-align: justify;"><br /></div><div><br /></div><div>________________</div><div><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">1) </span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 8pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Stăniloae, Dumitru, </span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-style: italic; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Filocalia</span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">, vol. 1, Editura Humanitas, București, 2008, p. 173</span></div><p></p>Adihttp://www.blogger.com/profile/14689276112992368754noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-14463337.post-81730408672975454772021-11-23T23:04:00.000+02:002021-11-23T23:04:11.409+02:00Sfîntul Nil Ascetul- Cuvînt ascetic foarte trebuincios și folositor (XXVI)<p> </p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjRb4TzsaBTAFnOlqX0HPqY0-eBKFimaDcNfvymPrp5ZzCcNoOcVnUatbk9_ruQHik_7IvZLVgav5wwqegL85sX455AMKoDhfH9rqHWoRryFHVMTt1by8CQJIp0Xp3DyUbw6OMUNGWJE-Xu8WG4yRjLmrLxAwYiQ5iWEuwB_XW0Lam9uYd4eBE=s512" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="512" data-original-width="348" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjRb4TzsaBTAFnOlqX0HPqY0-eBKFimaDcNfvymPrp5ZzCcNoOcVnUatbk9_ruQHik_7IvZLVgav5wwqegL85sX455AMKoDhfH9rqHWoRryFHVMTt1by8CQJIp0Xp3DyUbw6OMUNGWJE-Xu8WG4yRjLmrLxAwYiQ5iWEuwB_XW0Lam9uYd4eBE=s320" width="218" /></a></div><br /><p><br /></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">28. De aceea vasul de spălat din templu îl ţin boii, iar sfeşnicul s-a turnat întreg şi a fost bătut din ciocan. (<a href="https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/2/25">Ieș. 25, 36</a>) Sfeşnicul arată că cel ce vrea să lumineze pe alţii, trebuie să fie solid din toate părţile şi să nu aibă nimic uşor sau gol; şi să fie ciocănite afară toate cele de prisos, care nu pot folosi ca pildă a unei vieţi fără prihană, celor ce ar privi. Iar boii de sub vasul de spălat arată că cel ce ia asupra sa o astfel de lucrare, nu trebuie să lepede nimic din cele ce vin asupra lui, ci să poarte şi poverile şi întinăciunile celor mai mici, pînă ce este neprimejdios de a le purta.</span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">Căci desigur dacă vrea să facă curate faptele celor ce vin în preajma lui, e de trebuinţă să primească şi el oarecare întinăciune; de vreme ce şi vasul de spălat, curăţind mîinile celui ce se spală, primeşte însuşi întinăciunea aceluia. Cel ce vorbeşte despre patimi şi-i curăţă pe alţii de astfel de pete, nu poate trece peste ele nemurdărit; căci însăşi amintirea obișnuiește să întineze cugetarea celui ce vorbeşte despre ele. Pentru că chiar dacă nu se întipăresc chipurile lucrurilor urîte în semne săpate mai adînc, totuşi întinează suprafaţa minţii, tulburînd-o prin desfăşurările cuvîntului ca prin nişte culori necurate. </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">Povăţuitorul mai trebuie să aibă şi ştiinţă, ca să nu-i fie necunoscută niciuna din uneltirile vrăjmaşilor şi să poată să dea la lumină laturile ascunse ale războiului, celor încredinţaţi lui. În felul acesta, descriindu-le de mai înainte cursele poată să dea la lumină laturile ascunse ale războiului, celor încredinţaţi lui. În felul acesta, descriindu-le de mai înainte cursele vrăjmaşului, le va face biruinţa neostenicioasă şi-i va scoate încununaţi din luptă. Dar e rar un povăţuitor ca acesta şi nu se găseşte uşor.</span><span style="font-family: arial;"><span style="font-size: xx-small;">(1)</span><br /></span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;"><br /><br /></span></p><div style="text-align: center;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEiCWhIc7AXzqXYVpXTpYdVheDjCStrqLcpmPcN7Lx7akjHMoNI2e6Tu3Vth49QjoaOGuJvW45-Q2NzwCuhMlfhydzamvpLFpsdvbHqDq4zFya0zD9NjQ1ucUBgOp_4uHONRzn4a6Fy_y9ZNo5JQUy7RwDtVSdoSJPRdo0FBXOAYlAr9oTluXQU=s547" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="428" data-original-width="547" height="250" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEiCWhIc7AXzqXYVpXTpYdVheDjCStrqLcpmPcN7Lx7akjHMoNI2e6Tu3Vth49QjoaOGuJvW45-Q2NzwCuhMlfhydzamvpLFpsdvbHqDq4zFya0zD9NjQ1ucUBgOp_4uHONRzn4a6Fy_y9ZNo5JQUy7RwDtVSdoSJPRdo0FBXOAYlAr9oTluXQU=s320" width="320" /></a></span></div><p></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;"><br /><br /></span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;"><b>Cugetare:<br /><br /></b></span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;"></span></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: right;"></div><p></p><ul><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e;"><span style="font-family: arial;">Aflăm calitațile unui povățuitor. Textul grecesc folosește pentru povațuitor termenul de „conducător” care a dat în cultura ortodoxă cuvîntul egumen (</span><a href="http://www.perseus.tufts.edu/hopper/morph?l=h%28ge%2Fomai&la=greek&can=h%28ge%2Fomai0&prior=o(&d=Perseus:text:1999.04.0057:entry=h(gou/menos&i=1#lexicon" style="font-family: arial;">ἡγούμενος</a><span style="font-family: arial;">) ceea ce nu e un simplu sfătuitor. E un conducător. În limba română, sfat vine din </span><a href="https://en.wiktionary.org/wiki/%D1%81%D1%8A%D0%B2%D1%A3%D1%82%D1%8A#Old_Church_Slavonic" style="font-family: arial;">съвѣтъ</a><span style="font-family: arial;"> (sîvietî) care în treducere largă înseamnă ceva propus spre aprobare.</span></span></div><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: arial;">Putem sesiza o diferență culturală. Cîte vreme în cultura noastră, sfătuitorul este perceput ca cineva care își spune părerea și e treaba sfătuitului dacă o urmează sau nu, el fiind solicitat să își dea acordul, în cultura bizantină un sfat vine cu răspundere și din partea sfătuitorului acesta devenind astfel conducător spre împlinirea sfatului. Povățuitorul te ajută să dai viață sfatului fiindcă știe despre ce vorbește, are experiență si te poate călăuzi. „Povață” are o etimologie asemănătoare, rădăcina lui lingvistică a dat în varii limbi slave cuvinte care au în ele conceptul de a conduce, a călăuzi.</span></li></ul><p></p><p style="text-align: justify;"></p><ul><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e;"><span style="font-family: arial;">Așadar, povățuitorul trebuie să fie om de știință (</span><a href="https://en.wiktionary.org/wiki/%CE%B5%CF%80%CE%B9%CF%83%CF%84%CE%AE%CE%BC%CE%BF%CE%BD%CE%B1%CF%82#Greek" style="font-family: arial;">επιστήμονα</a><span style="font-family: arial;"> - în textul grecesc), în sensul ca trebuie să acumuleze înțelepciune și experiență, atenție și discernămînt prin implicarea sa în procesul despre care dă sfaturi.</span></span></div><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: arial;">De aceea el va avea capacitatea de a înlătura tot ceea ce este în plus, adică incert, nedovedit, neprobat- reprezentat simbolic prin usurătatea și negreala zgurei. Asemenea vasului de ablutiune, povățuitorul preia din necurățiile celor care se curăță cu ajutorul său dar acestea nu-i afectează natura.</span></div><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Acest lucru este ignorat de mulți sfătuitori (profesori, coach, psihologi, psihoterapeuți etc), chiar și unii duhovnici îl uită (uneori voit, fiindcă e mai comod).</span></div><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: arial;">În cazul duhovnicilor descoperim că ei sînt expuși la viețile noastre. Ceea ce înseamnă că ceea ce ne-a rănit pe noi riscă să îi ranească, sau cel puțin să îi zgîrie și pe ei. Ceea ce ne-a înșelat pe noi, ceea ce ne-a momit pe noi în plăceri are puterea să îi întineze și pe ei. </span></div><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Duhovnicii noștri nu sînt spectatori și critici de artă invitați la filmul vieții noastre. Ei sînt însoțitorii care calcă în aceeași imală a păcatelor în care călcăm noi, de fiecare dată cînd le povestim căderile noastre și le cerem povață. </span></div><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: arial;">Ei ne pot călăuzi fiindu-ne alături doar dacă știu să navigheze, cunosc terenul știu unde au harta scrisă de Sfinții Părinți. Altfel se rătăcesc și ei și devin pierzători și lotri de suflete.</span></div><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Iar după ce este expus la neputințele, căderile și suferințele mele, duhovnicul spovedește pe altul sau pe alta. E scufundat în altă viață.</span></div><span style="color: #bf9000; font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: arial;">În cîte vieți este încercat duhovnicul meu? De aceea el trebuie să fie ca vasul de curățire ținut pe perechi de boi puternici să nu se răstoarne, căci nu ar mai putea curăți, să fie lipsit de zgura neștiinței, a teologiilor născocite și nu trăite și a pseudoștiinței fiindcă aceasta ar întuneca sfeșnicul și l-ar crăpa pînă nu ar mai putea ține lumina.</span></div><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">E bine să înțelegem că atunci cînd sfătuim ne asumăm un rol încărcat de răspundere. Dacă sfatul este primit devenim povațuitori, călăuzitori, conducem pe cei sfătuiți. Acest rol este mistic fiindcă permite accesul la concepte (care generează valori, ce produc atitudini, de unde izvorăsc faptele). E un substitut de duhovnice. Dar dacă duhovnicului i s-a dat armură prin hirotonie și hartă prin ascultarea de Părinții patristici, ceilalți trebuie să fim precauți și doar ascultarea de conceptele și valorile exprimate în învățăturile Părinților pot constitui harta care ne ajută să nu o luăm razna.</span></li></ul><p></p><p style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;"></span></p><p style="text-align: justify;"><br /></p><p style="text-align: justify;"><br /></p><p style="text-align: justify;">_______________<br /><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; text-align: left; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">1) </span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 8pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; text-align: left; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Stăniloae, Dumitru, </span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-style: italic; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; text-align: left; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Filocalia</span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; text-align: left; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">, vol. 1, Editura Humanitas, București, 2008, p. 172-173</span><br /><br /></p><p style="text-align: justify;"><br /></p><p style="text-align: justify;"><br /></p><p style="text-align: justify;"><br /></p>Adihttp://www.blogger.com/profile/14689276112992368754noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-14463337.post-70889656245101530402021-11-22T21:12:00.002+02:002021-11-22T21:16:04.007+02:00Sfîntul Nil Ascetul- Cuvînt ascetic foarte trebuincios și folositor (XXV) <p> </p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEgGydke8rzZnoW5gqtq_HIhCZf0qC4NWJ3S8lfVokNaSFPZqArNJx_sJBUlFeFo9v6Ug7mMmRpRXCQTeowM4AJM1cxovCR_fvH0-3iuJujfF3otr4EPvQ6yaJHnwkmzfKeE7AnaXP12ympbx3SDkUDe4Q90M_68wkpAqwNeSM730Vbt2XIKABw=s436" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="436" data-original-width="300" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEgGydke8rzZnoW5gqtq_HIhCZf0qC4NWJ3S8lfVokNaSFPZqArNJx_sJBUlFeFo9v6Ug7mMmRpRXCQTeowM4AJM1cxovCR_fvH0-3iuJujfF3otr4EPvQ6yaJHnwkmzfKeE7AnaXP12ympbx3SDkUDe4Q90M_68wkpAqwNeSM730Vbt2XIKABw=s320" width="220" /></a></div><br /><p><br /></p><p><br /></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">26. Astfel şi Nahaș Amonitul, (<a href="https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/9/11">1 Regi 11,1</a>) care se tălmăceşte şarpe, ameninţă pe Israel cel străvăzător să-i scoată tot ochiul drept, ca să nu mai aibă nicio înţelegere dreaptă, care să-l călăuzească la fapta dreaptă. </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">El ştia că înţelegerea este pricina marii înaintări a celor ce vin de la contemplaţie la viaţa practică. Căci unii ca aceştia săvîrşesc fără greşeală ceea ce văd mai înainte, prin ochii pătrunzători ai cunoştinţei.</span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">Iar că e propriu oamenilor uşuratici, care n-au de la ei înşişi nici un folos, să ia asupra lor uşor conducerea altora, e vădit şi din experienţă. Căci nu s-ar îndemna cineva, care a gustat liniştea şi a început cît de cît să se ocupe cu contemplaţia, să-şi lege mintea de grijile celor trupeşti, desfăcînd-o de la cunoştinţă şi trăgînd-o spre lucrurile pămînteşti, odată ce se află în cele înalte.</span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">Lucrul acesta e şi mai vădit din acea pildă, aşa de vestită, pe care le-a spus-o <a href="https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/7/9">Iotam sichemiţilor</a>, zicînd:</span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">„Au plecat odată copacii pădurii să-şi ungă peste ei împărat. Şi au zis către viţă: vino şi împărăteşte peste noi. Şi a zis viţa: Lăsa-voi eu, oare, rodul meu cel bun, pe care l-a slăvit Dumnezeu şi oamenii, ca să merg să stăpînesc peste copaci"? De asemenea n-a primit nici smochinul pentru dulceaţa lui, nici măslinul pentru uleiul lui. </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">Mărăcinele însă, lemn neroditor şi spinos, a primit stăpînirea, o stăpînire care nu avea nici în ea şi nu afla nici în copacii supuşi, nimic care să o facă plăcută.</span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">Căci pilda spune nu de copacii Raiului, ci de ai pădurii, că au lipsă de conducere. Astfel precum vița, smochinul şi măslinul n-au primit să stăpînească peste copacii pădurii, bucurîndu-se mai mult de rodul lor decît de cinstea domniei, tot aşa cei ce văd în ei vreun rod al virtuţii şi simt folosul lui, chiar dacă îi vor sili mulţi la această domnie, nu primesc, preţuind mai mult folosul lor decît </span><span style="font-family: arial; font-size: medium;">conducerea altora.</span></p><p style="text-align: justify;"><br /></p><p style="text-align: justify;"><br /></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">27. Iar blestemul, pe care l-a vestit în parabolă mărăcinele copacilor, vine şi asupra oamenilor care fac la fel cu aceia. </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">„Căci sau va ieşi, zice Scriptura, foc din mărăcine şi va mistui copacii pădurii, sau va ieşi din copaci şi va mistui mărăcinele".</span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">Aşa şi între oameni, odată ce s-au făcut învoieli nefolositoare, neapărat va urma o primejdie, atît pentru cei ce s-au supus unui învăţător neîncercat, cît şi pentru cei ce au primit stăpînirea în urma neatenţiei ucenicilor. </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">De fapt neiscusinţa învăţătorului pierde pe învăţăcei. Iar negrija învăţăceilor aduce primejdie învăţătorului, mai ales cînd la neştiinţa aceluia se adaugă trîndăvia lor. </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">Căci nici învăţătorul nu trebuie să uite ceva din cele ce ajută la îndreptarea supuşilor, nici învăţăceii nu trebuie să treacă cu vederea ceva din poruncile şi sfaturile învăţătorului.</span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">Pentru că e lucru grav şi primejdios, atît neascultarea acelora, cît şi trecerea greşelilor cu vederea din partea acestuia. Să nu creadă învăţătorul că slujba lui este prilej de odihnă şi de desfătare. Căci dintre toate lucrurile cel mai ostenitor este să conduci sufletele. </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">Cei ce stăpînesc peste animalele necuvîntătoare, nu au nici o împotrivire din partea turmelor şi de aceea lucrul lor merge de cele mai multe ori bine. Dar celor ce sunt puşi peste oameni, felurimea năravurilor şi viclenia gîndurilor le face foarte grea conducerea, şi cei ce o primesc trebue să se pregătească pentru o luptă obositoare.</span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial; font-size: medium;">Ei trebuie să îndure fără supărare scăderile tuturor, iar datoriile neîmplinite din pricina neştiinţei să le cunoască cu îndelungă răbdare.</span><span style="font-family: arial; font-size: xx-small;">(1)</span></p><p style="text-align: justify;"><br /></p><p style="text-align: justify;"><br /></p><p style="text-align: justify;"><b><span style="font-family: arial;">Cugetare:</span></b></p><p style="text-align: justify;"></p><ul><li><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Adesea simțim deficiențele noastre duhovnicești. Și cînd ne dor căutăm soluții.<br /><br /></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: arial;">Desigur soluția simplă este să trăim clipă de clipă cu dorință de a asculta de Părinții Bisericii adică să le cercetăm învățăturile, să medităm la ele, să facem corelații, să punem în practică și să ne ținem de rînduiala de viață filocalică.</span></div><span style="font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Fără compromisuri și soluții izovrîte din întunericul minților noastre împătimite.<br /><br /></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: arial;">În pilda amintită, copacii neroditori ai pădurii, nu pomii cu roadă, nu via încărcată simt nevoia să scape de dezordinea produsă de nerodirea lor și tot ce pot este să caute a se organiza (fără a se schimba ontologic) într-un sistem ierarhic.</span></div><span style="font-family: arial;"><br /></span></li><li><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Dar acest sistem nu este fundamentat pe rodire ci pe voința de a găsi forme exterioare și prestigiu.<br /><br /></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: arial;">De aceea nu reușesc să convingă nici un purtător de rod cu doar un mărăcine a cărui constituție fragilă și ușor inflamabilă duce la probabilitatea aprinderii pădurii.</span></div><span style="font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Uneori simțim deficiențele noastre duhovnicești. Și cînd ne dor ne organizăm în forme exterioare și aducătoare de prestigiu lumesc. Comitete, comisii, organizații, caritate etc.</span></div><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: arial;">Dar pentru formarea unei comunități e necesară exprimarea practică și explicită a acordului că trăirea virtuților, cultivarea roadelor duhovnicești este liantul comunitar.</span></div><span style="font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Noi ne îmbibăm în Sîngele și Trupul Potirului nu ne organizăm în jurul acestuia. </span></div><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: arial;">Nu există comunitate filocalică fără atenția neslăbită asupra pazei gîndurilor, cuvintelor și a faptelor.</span></div><span style="font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Nu pot fi și roditor și mărăcine.<br /><br /></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: arial;">Mărăcinele dă foc din cauza uscăciunii sale lipsite de viață și a slăbiciunii alcătuirii lui iar rodul dă viață.</span></div><span style="font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Nu pot să fiu și ortodox (darămite filocalic) și chefliu în posturi, băutor de alcool, înfulecător de mîncăruri alese și ascultător de muzică împătimitoare.</span></div><span style="color: #45818e; font-family: arial;"><br /></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: arial;">Nu pot fi ortodox în timp ce mintea mea se organizează sub mărăcini cochetînd cu idei care își propun să dizolve valorile morale ortodoxe doar fiindcă mi se pare că sînt deschis la minte și îmi aduce un fermecător prestigiu să favorizez ideologii ale păcatului.</span></div><span style="font-family: arial;"><br /></span></li><li><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Astfel mintea mea devine pădure condusă de mărăcine.<br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: arial;">În consecință este evident că o minte de acest fel se simte bine doar alături de minți asemănătoare si laolată nu pot decît să proiecteze între ele ceea ce ascund în umbra gîndirii lor: nerodire condusă de mărăcinele aducător de foc și distrugere.</span></li></ul><p></p><p style="text-align: justify;"><br /></p><p style="text-align: justify;"><br /></p><p style="text-align: justify;">_________________<br /><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; text-align: left; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">1) </span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 8pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; text-align: left; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Stăniloae, Dumitru, </span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-style: italic; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; text-align: left; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Filocalia</span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; text-align: left; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">, vol. 1, Editura Humanitas, București, 2008, p. 171-172</span></p><p><br /></p><p style="text-align: justify;"></p><p style="text-align: justify;"><br /></p><p style="text-align: justify;"><br /></p><p style="text-align: justify;"><br /></p><p style="text-align: justify;"><br /></p>Adihttp://www.blogger.com/profile/14689276112992368754noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-14463337.post-88616780744253192812021-11-19T21:46:00.006+02:002021-11-22T20:41:30.950+02:00Sfîntul Nil Ascetul- Cuvînt ascetic foarte trebuincios și folositor (XXIV)<p> </p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiL0EXxueFQrGGFv29baOPUdJtw_AkWw4E2VrM0lrIM59DIutqHeVUB1mkQeJGcYHLRNkNY18Mfde4hGws1A3FzuyfuTV8SJl5zILFqVws8ncW5hYHignMMMtzAqr8J7uKnn3FeSQ/s512/unnamed+%25282%2529.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="512" data-original-width="340" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiL0EXxueFQrGGFv29baOPUdJtw_AkWw4E2VrM0lrIM59DIutqHeVUB1mkQeJGcYHLRNkNY18Mfde4hGws1A3FzuyfuTV8SJl5zILFqVws8ncW5hYHignMMMtzAqr8J7uKnn3FeSQ/s320/unnamed+%25282%2529.jpg" width="213" /></a></div><br /><p><br /></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;">25. Fiindcă atunci cînd socotesc că e uşor să poruncească cu cuvîntul, deşi sunt grele cele poruncite, dar nu se încumetă să înveţe cu fapta, ei fac vădit tuturor scopul lor, că îşi însuşesc adică această conducere nu străduindu-se să le fie de folos celor ce vin la ei, ci ca să-şi împlinească propria plăcere. </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;">Înveţe cei ce vreau, de la Abimelec şi Ghedeon, că nu cuvîntul, ci fapta duce pe începători la imitare. Cel dintîi, adunînd o sarcină de lemne, după ce a purtat-o, a zis: „Faceţi şi voi în felul în care m-aţi văzut pe mine".(<a href="https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/7/9">Jud 9,48</a>) Iar celalalt, învăţîndu-i să facă o treabă ostăşească şi făcînd însuşi întîi acest lucru, a zis: „Să vă uitaţi la mine şi aşa să faceţi". (<a href="https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/7/7">Jud 7,17</a>)</span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;">De asemenea Apostolul zice: „Trebuinţelor mele şi ale celor ce sunt cu mine au slujit mîinile acestea". (<a href="https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/44/20">FA 20,34</a>)</span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;">Dar însuşi Domnul făcînd şi apoi învăţînd, pe cine nu îl convinge să socotească mai vrednică de crezare învăţătura cu fapta, decît pe cea prin cuvinte? Aceia însă închid ochii la aceste pilde şi poruncesc cu îngîmfare cele ce sunt de făcut.</span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;">Iar cînd par să ştie ceva despre acestea, din auz, ei sunt asemenea păstorilor mustraţi de Prooroc pentru neiscusinţă, care poartă sabia la braţ şi de aceea, după ce îşi taie braţul, îşi scot şi ochiul lor drept.(<a href="https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/38/11">Zah 11, 17 </a>) Căci nepurtînd grijă de fapta dreaptă, din pricina nedestoiniciei, aceasta stinge, deodată cu încetarea ei, şi lumina vederii (contemplaţiei).</span><span style="font-family: helvetica; font-size: xx-small;">(1)</span></p><p style="text-align: justify;"><br /></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;"><br /></span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;"><br /></span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica;"><b>Cugetare:</b></span></p><p style="text-align: justify;"></p><ul><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Sfinții Părtinți ne învață să nu dăm sfaturi pe care să nu le îndeplinim noi.<br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span style="color: #bf9000;">O asemenea trăsătură da pe față necurăția motivației noastre. Putem cunoaște sfătuitorii vicioși, setoși după mărire și după plăcerea care o extrag din poziția de conducere după incapacitatea de a ține ei înșiși rînduială.<br /></span><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: arial;">Cuvintele sînt importante, dar fără susținerea faptelor nu produc acea forță care-i inspiră pe semeni la imitare, la acțiune.<br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: arial;">Este de reținut:</span></li></ul><p></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span style="color: #45818e;"> </span><span style="color: #45818e;"> </span><span style="color: #45818e;"> </span><span style="color: #45818e;"> </span><span style="color: #666666;"> #Puterea contemplativă este lepădată de iubitorul de plăcere a puterii de conducere.</span></span></p><p style="text-align: justify;"><span style="color: #666666; font-family: arial;"><span> </span><span> </span><span> </span><span> #</span>Faptele lipsite de contemplație se vestejesc.</span></p><p style="text-align: justify;"><span style="color: #666666; font-family: arial;"> #Cei care mînuiesc sabia conducerii cu stîngăcie și în loc să o țină la șold, în teacă, o flutură, își taie brațul drept adică puterea făptuirii și își scot și ochiul drept- puterea cugetării corecte.</span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></p><p style="text-align: justify;">________________<br /><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; text-align: left; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">1) </span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 8pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; text-align: left; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Stăniloae, Dumitru, </span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-style: italic; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; text-align: left; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Filocalia</span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; text-align: left; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">, vol. 1, Editura Humanitas, București, 2008, p. 170-171</span></p><p style="text-align: justify;"></p><p><br /></p><p></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica;"></span></p><p style="text-align: justify;"><br /></p>Adihttp://www.blogger.com/profile/14689276112992368754noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-14463337.post-79400856198537467352021-09-06T22:26:00.002+03:002021-11-19T20:52:58.490+02:00Sfîntul Nil Ascetul- Cuvînt ascetic foarte trebuincios și folositor (XXIII)<p> </p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjhqRdjcFqOovUmLFUNQn_r1CU5g41cWjSFGxf19FLzc3_UkgJTPiXAuIcr84chgLRXP55MYzyApGdx7JBTYcNLdNmAcyV7eUcsGox8uVOVxnEVQmylWW5hPkeLRUPYQw9G3dXk8g/s512/unnamed+%25281%2529.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="512" data-original-width="348" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjhqRdjcFqOovUmLFUNQn_r1CU5g41cWjSFGxf19FLzc3_UkgJTPiXAuIcr84chgLRXP55MYzyApGdx7JBTYcNLdNmAcyV7eUcsGox8uVOVxnEVQmylWW5hPkeLRUPYQw9G3dXk8g/s320/unnamed+%25281%2529.jpg" width="218" /></a></div><br /><p><br /></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;">24. Căci trebuie mai întîi să se lupte cu patimile şi cu multă trezvie să-şi întipărească în memorie cele întîmplate în cursul luptei, ca apoi, pe baza celor ce li s-au întîmplat lor, să înveţe pe alţii cele ale luptei şi să le facă biruinţa mai uşoară, zugrăvindu-le de mai înainte cursul şi meşteşugul războiului. </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;">Fiindcă sunt unii care au biruit patimile prin marea lor asprime în vieţuire, dar nu cunosc meşteşugul biruinţei, deoarece, războindu-se ca într-o luptă de noapte, n-au urmat legilor războiului, nici nu şi-au îndreptat mintea cu de-amănuntul spre cursele vrăjmaşilor. </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;">Aceasta a făcut-o simbolic şi Iisus al lui Navi, care, după ce a trecut oastea Iordanul în vremea nopţii, a poruncit să se scoată pietre din mijlocul rîului şi să le zidească afară de rîu şi să <a href="https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/6/4">scrie pe ele cum au trecut Iordanul.</a> <a href="https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/6/4">(Iosua, 4)</a> <b>El a dat să se înţeleagă prin aceasta că trebuie scoase la arătare gîndurile adînci ale vieţuirii pătimaşe şi ţintuite ca pe un stîlp în văzul altora, spre a nu se ascunde cunoştinţa pe care ar putea-o lua şi alţii. </b></span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;">În felul acesta va fi cu putinţă ca nu numai trecutul să cunoască chipul în care s-a făcut trecerea, ci şi cei ce se hotăresc la acelaşi lucru să-şi facă trecerea uşoară, şi <b>experienţa unora să fie spre învăţătura altora.</b></span><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;"><b> </b></span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;">Dar acestea nu le văd aceia, nici nu ascultă de alţii care li le spun. </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;">Vrînd să aibă numai ei cunoştinţa, poruncesc fraţilor slujbe de rob, de parcă ar fi cumpăraţi pe bani, punînd toată slava lor în a sta în fruntea mai multora. Este o adevărată întrecere între ei, fiecare luptînd să nu poarte în convoi după el un număr mai mic de robi, ca ceilalţi, dovedind astfel o stare sufletească mai de grabă de cîrciumari, decît de învăţători.</span><span style="font-family: helvetica; font-size: x-small;">(1)</span></p><p style="text-align: justify;"><br /></p><p style="text-align: justify;"><b><span style="font-family: helvetica;">Cugetare:</span></b></p><p style="text-align: justify;"></p><ul><li><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;">Aici vedem fundamentele Sfintei Tradiții a Părinților.<br /><br /></span></li><li><span style="font-family: helvetica;"><span style="color: #bf9000;">Întîi s-au luptat Părinții cu patimile și le-au învins. <br /></span><br /></span></li><li><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;">Dar pe cînd au făcut aceasta ei au au avut două obiective:</span></li></ul><p></p><p style="text-align: justify;"><span style="color: #999999; font-family: helvetica;">1. să fie biruitori asupra patimilor (există o nuanță la care putem medita: Hristos este biruitor asupra păcatului, a făcut aceasta pentru noi. Deci cum de noi trebuie să luptăm cu patimile? Pentru răspuns va trebui să detaliem odată cuvîntul „<a href="http://www.perseus.tufts.edu/hopper/text?doc=Perseus:text:1999.04.0057:entry=pa/qhma">patima</a>”).</span></p><p style="text-align: justify;"><span style="color: #999999; font-family: helvetica;">2. să fie în trezvie pentru a reține detaliile luptei, sentimentele, emoțiile, mecanismele implicate în această luptă. (trezvia este starea de luare aminte la cele ce se petrec în interiorul nostru o atenție nestrămutată și neadormită a noi înșine. La noi cuvîntul este format din slavona bisericească cu aportul <a href="https://en.wiktionary.org/wiki/%D1%82%D1%80%D0%B5%D0%B7%D0%B2#Bulgarian">limbii bulgare</a> vechi și implică starea de a nu fi îmbătat, a avea mintea limpede, a simți corect realitatea. A fi treaz vine în limba română din același cuvînt. Este firesc să bănuim o relație strînsă între această construcție și ascetică fiindcă altfel ar fi fost mult mai la îndemînă să se construiască un cuvînt pentru trezirea din somn din slavonescul <a href="https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Slavic/buditi">buditi</a> - sau din latinescul <a href="https://en.wiktionary.org/wiki/expergo#Latin">expergo</a>)</span></p><p style="text-align: justify;"></p><ul><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: helvetica;">Analogiile cu războiul par adesea neadecvate fiindcă (nu-i așa?) noi creștinii urîm războiul si uciderea. </span></div><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;">Însă ținînd seama de importanța simbolisticii în ortodoxie realizăm că înțelesul războiului este legat de impunerea unei voințe, a unei conduceri, asupra unei alteia. Războiul este procesul prin care se obține un nou statut, o noua legiuire, un alt stăpîn.<br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica;"><span style="color: #bf9000;">Prin război se urmărește distrugerea vechiului statut și înlocuirea lui cu un altul în urma eșecului încercărilor de a produce acest proces de bunăvoie.</span><br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;">Războiul nevăzut face același lucru. Cînd imboldurile trupești și lumești nu se supun de bunăvoie ele sînt tinta luptelor menite a impune stăpînirea Duhului în trup și în lume.<br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica;"><span style="color: #bf9000;">Cineva poate duce un război la biruință, dar dacă nu are ca obiectiv să observe cum a ajuns să fie biruitor și să transmită această cunoaștere celor apropiați sau urmașilor săi, biruința aceasta are semnificație doar pentru acela și exista pericolul cert ca urmașii săi să nu poată fi biruitori.<br /></span><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica;"><span style="color: #45818e;">Imaginați-vă ce înseamnă ca cineva să ducă un război fără să asculte de cunoștințele celor care au fost biruitori în multe războaie similare și ce înseamnă ca unul ca acesta să sfătuiască pe alții cum să lupte în război împotriva unor vrăjmași veterani, încercați, perseverenți și disciplinați.</span><br /><span style="color: #bf9000;"><br /></span></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica;"><span style="color: #bf9000;">De aceea nu prididim să avertizăm: orice sfătuitori care nu arată roadele luptei și nu posedă înțelepciunea de a ști cum să transmită cunoașterea luptei (gnoza cea înaltă) sînt ei înșiși vrăjmași care-i duc la distrugere pe cei înșelați.<br /></span><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;">Episodul biblic invocat, în care Iosua Navi pune ca fiecărei seminții să scoată din rîu cîte o piatră și să-și scrie experiența minunii trecerii rîului cu chivotul este actul simbolic al accesului la cele profunde, interioare, ascunse a celor trecuți prin experiența mistică a ocrotirii lui Dumnezeu.</span></li></ul><p style="text-align: justify;"></p><ul style="text-align: left;"><li style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica;"><span style="color: #bf9000;">E important să ne amintim că Părinții ne învață cum să înțelegem Sfînta Scriptură. De aceea noi nu citim Biblia ca protestanții și neoprotestanții, după puterea de înțelegere și cultura individuală, ci ne lăsăm purtați de Părinți și de conținuturile liturgice înspre Înțeles.</span><br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;">Așadar, apa este simbol al curățirii. Uneori al distrugerii impuse magnitudinea necurăției (vezi istorisirea biblică a potopului).<br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica;"><span style="color: #bf9000;">În același timp, apa este în scripturi o barieră, refuzul accesului, pericolul înecului.</span><br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;">Înecul se produce prin incapacitatea de a respira.<br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica;"><span style="color: #bf9000;">Aerul, substanța care este fundamentul respirației e aproape de imaterialitate, motiv pentru care Părinții folosesc adesea cuvîntul duh (pneuma) și aer (<a href="https://en.wiktionary.org/wiki/%E1%BC%80%CE%AE%CF%81">ἀήρ</a>) în mod interschimbabil. </span><br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;">Așadar, în drum spre Ierihon, Iosua Navi primește porunca de la Dumnezeu de a trece Iordanul spre Ierihon.<br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica;"><span style="color: #bf9000;">Dar Iordanul este de netrecut în felul obișnuit si Dumnezeu rînduiește ca trecerea să se facă urmînd Chivotului Legii si preoților care îl poartă.</span><br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;">Urmînd poruncii poporul ales este trăitorul unei minuni similare trecerii Mării Roșii: apa din jos de chivot se scurge, ce din sus de el se oprește ca într-un zid imens.<br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica;"><span style="color: #bf9000;">Preoților chivotului nici nu li se udă picioarele. Poporul trece si în timpul desfășurării acestei minuni în care Dumnezeu ocrotește de înec și distrugere se culeg cele douăsprezece pietre mari (după numărul semințiilor alese) din albia secată.<br /></span><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;">Înțelesul simbolic (care nu aduce atingere înțelesului istoric) este că în lupta de a devenii moștenitorii promisiunii dumnezeiești este necesar să:</span></li></ul><p></p><p style="text-align: justify;"><span style="color: #999999; font-family: helvetica;">- conlucrăm cu Dumnezeu - Iosua spune: „ Sfinţiţi-vă pentru dimineaţă, căci mâine are să facă Domnul minuni între voi” - biruința mistică este precedată de rînduială. „sfințiți-vă” e scris în ebraică kadash- קָדַשׁ care implică o separare, o punere deoparte pentru cele sfinte, neamestecul cu cele care nu sînt dedicate sacrului.</span></p><p style="text-align: justify;"><span style="color: #999999; font-family: helvetica;">- urmăm celor sfinte purtate de cei consacrați - preoții;</span></p><p style="text-align: justify;"><span style="color: #999999; font-family: helvetica;">- lăsăm să treacă, să se îndepărteze în jos (jos= uitare, lumesc, iad, sus= pomenire, ceresc, rai) pericolele mistice trecute de noi;</span></p><p style="text-align: justify;"><span style="color: #999999; font-family: helvetica;">- ținem seama de pericolele oprite de zidul nevăzut (transparent) al lui Dumnezeu conștienți de ocrotirea lui dar fără ca amenințarea puhoiului să ne oprească din trecere. Pocăința este așa, nu păstrăm ceea ce a fost, acceptăm faptul că au trecut dar nu le uităm urmele (albia rămîne săpată de rîu) în timp de ținem seama de amenințarea celor posibile dar avînd încredere în Dumnezeu și știind ca El este ocrotitorul ne facem partea noastră și traversăm de partea promisiunilor cerești. Această trecere este actul final al despătimirii dar nu reprezinta luarea în stăpînire a stării luminate, a pămîntului promis.</span></p><p style="text-align: justify;"><span style="color: #999999; font-family: helvetica;">- înscriem statornic pe cele mai profunde, mai ascunse și mai grele alcătuiri interioare felul acestei biruințe precum au scris pe bolovani mari cele douăsprezece seminții. Apoi acestea sînt purtate dincolo și devin semne vizibile ale celor ascunse în profund. Aceste pietre mari nu reprezintă în sine păcate ci sînt noimele (noemele) sau gîndurile care în sine sînt amorale dar pot fi (și au fost) potopite de împătimire.</span></p><p style="text-align: justify;"></p><ul style="text-align: left;"><li style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica;"><span style="color: #bf9000;">Citind cele anterioare este posibil să gîndim că sînt făcute cu referință exclusivă la preoți, profesori, psihoterapeuți, psihologi, formatori etc. Dar ele, veți vedea în cele care urmează, au aplicabilitate în viețile tuturor. <br /></span><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;">Adesea ne însușim o poziție sfătoasă sau chiar de lider de opinie.<br /> </span></li><li style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica;"><span style="color: #bf9000;">Mai mult, încărcăm această poziție cu emoționalitate ceea ce accentuează orbirea și ne împinge spre agravarea greșelii.</span><br /><span style="color: #45818e;"> </span></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;">Pe măsură ce insistăm în a fi sfătoși dincolo de competențele și de autenticitatea trăirii noastre căutăm cu încăpățînare argumente care să ne întărească păcătuirea și așa ne împătimim.<br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica;"><span style="color: #bf9000;">Chiar și în timpul acestei escaladări de la păcat la patimă ne-am putea opri dacă am trăi simplu și caile de expunere ar fi tot simple: familia, vecinii, colegii satul etc.</span><br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;">Dar noi cultivăm căi de expunere largi și multiple, ne imaginăm că dăm forță discursului nostru dacă îl facem popular peste limitele naturale și simple. <br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica;"><span style="color: #bf9000;">În cea mai mare parte a istoriei noastre, de fapt în toată istoria omenirii cu excepția anilor de după 1990, în afară de vedete ceilalți erau auziți în detaliu doar de familie, prieteni vecini și de comunități relativ mici și această expunere era marcată de interactivitate directă și imediată. </span><br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;">Nu sîntem adaptați la responsabilitatea comunicării către un număr uriaș de persoane. Nu ne descurcăm emoțional și cognitiv cu aceste dimensiuni și atunci ne oribim cu fele de fel de convingeri prefabricate pe baza a ceea ce ne dorim despre noi înșine.<br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica;"><span style="color: #bf9000;">Nu erau mulți care puteau emite o ideea care să rămînă peste ani accesibilă pentru mii de persoane, darămite sute de mii ori milioane. </span><br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;">Azi, un adolescent poate avea sute de mii de abonați pe vreun canal de comunicare față de care își asumă un conținut și un mod de abordare. <br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica;"><span style="color: #bf9000;">Din acest tip de expunere nu poți da înapoi după ce greșești. Nu fără un cost foarte dureros care nu este necesar pocăinței, e în plus.<br /></span><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;">Dacă ai cîteva asemenea platforme de expunere (facebook, instagram, snapshot, tik-tok etc sau grupuri whatsapp. telegram și altele asemenea) crești incomensurabil presiunea socială asupra ta și nu ai altă opțiune decît a fi consecvent în păcatul proorocului și învățătorului mincinos.<br /><br /></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: helvetica;">Așadar sfătoșenia este o atitudine care trebuie bine ținută în control fiindcă ea înrobește pe sfătos.</span></li></ul><p></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica;"><br /></span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica;"><br /></span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica;">______________<br /></span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; text-align: left; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">1) </span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 8pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; text-align: left; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Stăniloae, Dumitru, </span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-style: italic; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; text-align: left; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Filocalia</span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; text-align: left; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">, vol. 1, Editura Humanitas, București, 2008, p. 169-170</span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica;"></span></p><p style="text-align: justify;"><br /></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica;"><br /></span></p><p style="text-align: justify;"><br /></p><p><br /></p><p><br /></p><p><br /></p><p><br /></p><p><br /></p><p><br /></p>Adihttp://www.blogger.com/profile/14689276112992368754noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-14463337.post-40941767402135219742021-09-03T22:35:00.002+03:002021-11-19T20:53:15.851+02:00Sfîntul Nil Ascetul- Cuvînt ascetic foarte trebuincios și folositor (XXII) <p> </p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi7smMcRVMU6ng752R60Y36OYsmo-r09w-R7lH5pzsr9P1B6HELCrjEwydyVh4WeO-u38XrYoYTEqGtJ6KNzGGL5zgX7sVaa1Uzz39JYbh-lJEo6EV7nl3ZVWR6592KFGjRFMIJlA/s436/photo_2021-06-30_23-19-34.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="436" data-original-width="300" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi7smMcRVMU6ng752R60Y36OYsmo-r09w-R7lH5pzsr9P1B6HELCrjEwydyVh4WeO-u38XrYoYTEqGtJ6KNzGGL5zgX7sVaa1Uzz39JYbh-lJEo6EV7nl3ZVWR6592KFGjRFMIJlA/s320/photo_2021-06-30_23-19-34.jpg" width="220" /></a></div><br /><p><br /></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;">23. Căci dacă nimic nu l-a cruţat pe Eli de mînia lui Dumnezeu, (<a href="https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/9/3">I Regi, 3, 12 și urm.</a>) nici bătrîneţea cinstită, nici vechea îndrăznire, nici cinstea preoţească, fiindcă n-a purtat grijă de îndreptarea fiilor săi, cum vor scăpa acum de o asemenea mînie cei ce nu se bucură la Dumnezeu nici de încrederea datorită vechilor fapte şi nu cunosc nici chipul păcatului sau calea îndreptării, ci s-au apucat neîncercaţi de un lucru aşa de înfricoşător, numai pentru dragostea de slavă. </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;">De aceea mustrînd Domnul pe farisei, le zice: </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;"><span style="color: #999999;">„Vai vouă cărturarilor şi fariseilor făţarnici, că înconjuraţi marea şi pămîntul, ca să faceţi un </span><span><span style="color: #999999;">prozelit, şi cînd îl aflaţi, îl faceţi pe el fiul gheenei, îndoit decît voi"</span> (</span><a href="https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/40/23#vvbor-40-23-15">Mt 23, 15</a><span>)</span></span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;">Căci de fapt prin înfruntarea acelora îi mustră pe cei ce vor fi stăpîniţi pe urmă de aceleaşi greşeli, ca, luînd aminte la acel „vai", să-şi înfrîneze pofta lor necuvenită după slava de la oameni, dîndu-şi seama că ameninţarea lor este mai înfricoşătoare. Ruşineze-i pe aceştia şi Iov, (<a href="https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/18/1#vvbor-18-1-1">Iov, 1, 1-2</a>) fie ca să aibă aceeaşi grijă de cei supuşi ca şi acela, fie ca să renunţe la o astfel de supraveghere, deoarece nu ştiu să facă aceleaşi lucruri ca şi acela şi nu voiesc să depună aceeaşi străduinţă pentru cei de sub grija lor. </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;">Căci dacă acela, voind ca fiii săi să fie curaţi şi de întinăciunile din cuget, aducea în fiecare zi jertfe pentru ei, zicînd: </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;"><span style="color: #999999;">„Se poate ca fiii mei să fi cugetat în inima lor rele împotriva lui Dumnezeu",</span> (<a href="https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/18/1#vvbor-18-1-5">Iov 1, 5</a>) cum îndrăznesc aceştia, care nu pot deosebi nici măcar păcatele văzute, pentru că praful din lupta cu patimile întunecă încă judecata lor, să ia asupra lor supravegherea altora, şi cum primesc să tămăduiască pe alţii, pînă ce nu şi-au tămăduit încă patimile lor şi încă nu pot, pe temeiul biruinței lor, să-i călăuzească pe alţii de asemenea la biruinţă?</span><span style="font-family: helvetica; font-size: xx-small;">(1)</span></p><p style="text-align: justify;"><br /><br /></p><p style="text-align: justify;"><b><span style="font-family: helvetica;">Cugetare:</span></b></p><p style="text-align: justify;"></p><ul><li><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica;"><span style="color: #45818e;">Din capul 23 putem înțelege responsabilitatea duhovnicului sau a oricărui alt tip de îndrumător moral.</span></span></div><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica;"><span style="color: #bf9000;">Oricît de drept e Eli și oricîtă slujire dreaptă a făcut, pentru simplul fapt că nu a gășit modul în care să-și îndrume fii ca să-l asculte a produs cădere nu doar a sa, ci a casei sale.</span><br /><br /></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica;"><span style="color: #45818e;">A avut o încercare de ale spune cît este de grav, dar nu a mai făcut nimic pentru a opri abuzurile pe care le făceau fiii săi.</span></span></div><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica;"><span style="color: #bf9000;">Sfîntul Nil ne prezinta o perspectivă sumbră asupra situației celor care nu doar că nu îndrumă eficient și corect ci pe deasupra mai le lipsește autenticitatea trăirii morale.</span></span></div><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica;"><span style="color: #45818e;">Cel care a acceptat să aibe în grijă sufletele altora are responsabilitatea de a acționa pentru îmbunătățire. El nu este chemat să aducă un discurs neutru, care-l ferește de confruntarea cu patimile celui încredințat lui, ci să își asume coerență dintre viața sa și măsurile prin care îi îndreaptă pe ceilalți.</span></span></div><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica;"><span style="color: #bf9000;">În ortodoxia patristică avem dureroasa cunoaștere a micimii noastre morale și a slăbiciunii minții noastre împătimite, de aceea vedem ca unică soluție îndreptarea spre învățăturile Părinților. Astfel ucenicii celui care gîndește și acționează așa devin ucenicii Părinților iar el este unul dintre frați, nimic mai mult. Sub acoperișul sfinților acesta crește, se curăță și se luminează împreună cu frații și surorile sale. </span></span></div><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica;"><span style="color: #45818e;">Așa înlătură posibilitatea de a deveni un impostor a cărui incompetență și nesinceritate distruge vieți.</span></span></div><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica;"><span style="color: #bf9000;">În fața lui Dumnezeu acela devine părintele celor care-i caută ajutorul pe măsură ce se menține cu perseverență și neabătut de la lucrările de îndreptare a copiilor săi atît pentru abaterile știute cît și pentru cele neștiute.</span></span></div><span style="font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica;"><span style="color: #45818e;">„S-ar putea ca fiii mei să fi cugetat în inima lor rele împotriva lui Dumnezeu” este gîndul care împinge părintele să postească alături sau chiar în locul ucenicilor care nu sînt dispuși să asculte, să se roage pentru fiecare în parte, să aducă pomeniri la altare după numărul lor să țină rînduială și priveghere pentru a-i sfinți.</span></span></div><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica;"><span style="color: #bf9000;">Aceste acte, punerea sub ascultarea Părinților și rînduielile asumate pentru cele știute și neștiute îl transformă pe acela în îndrumător (părinte, terapeut, sfătuitor) și pe cei îndrumați în ucenici.</span></span></div><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica;"><span style="color: #45818e;">Altfel, impostura distruge un număr neștiut de vieți.</span></span></div><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica;"><span style="color: #bf9000;">În aceste vremuri avem datoria de a ne folosi darurile noastre pentru a îngrădi impostura altfel Cel ce ne-a făcut daruri mari și cerești coboară asupra noastră urgia nerecunoștiinței noastre care ne va dizolva cum s-a risipit casa lui Eli.</span></span></div><span style="font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;">Dacă știm ceea ce ar putea să îndrepte lumea și tăcem, nu sîntem următori sfinților ci facilitînd impostura proorocilor mincinoși, lăsînd răul patimilor nestingherit și ascunzîndu-ne după o părută deschidere intelectuală și eleganță morală cultivăm răul.</span></li></ul><p></p><p style="text-align: justify;"><br /></p><p style="text-align: justify;"><br /></p><p style="text-align: justify;">_____________<br /><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; text-align: left; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">1) </span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 8pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; text-align: left; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Stăniloae, Dumitru, </span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-style: italic; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; text-align: left; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Filocalia</span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; text-align: left; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">, vol. 1, Editura Humanitas, București, 2008, p. 168-169</span></p><p style="text-align: justify;"><br /></p><p style="text-align: justify;"><br /></p><p style="text-align: justify;"><br /></p><p><br /></p><p><br /></p>Adihttp://www.blogger.com/profile/14689276112992368754noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-14463337.post-38932328585042976122021-09-01T21:09:00.001+03:002021-11-19T20:53:27.948+02:00Sfîntul Nil Ascetul- Cuvînt ascetic foarte trebuincios și folositor (XXI)<p> </p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgEm09J8FgvKshfld3Y1GeQardLvuLLmp3EAsLf9P7kqLP6LNfSaQ7s75n3ZVgwG4KnKubjGZsc4I2i3nRmeli7uv4vqv5_0oUJi1etIBlzjwhgzYJnFtM_TNKjouncxlRMCsdNMw/s512/unnamed+%25282%2529.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="512" data-original-width="340" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgEm09J8FgvKshfld3Y1GeQardLvuLLmp3EAsLf9P7kqLP6LNfSaQ7s75n3ZVgwG4KnKubjGZsc4I2i3nRmeli7uv4vqv5_0oUJi1etIBlzjwhgzYJnFtM_TNKjouncxlRMCsdNMw/s320/unnamed+%25282%2529.jpg" width="213" /></a></div><br /><p><br /></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;">22. Tot meşteşugul are nevoie de timp şi de învăţătură multă, pentru a fi dobîndit. Numai meşteşugul meşteşugurilor (arta artelor) se practică fără învăţătură. N-ar îndrăzni să se apuce de lucrarea pămîntului vreunul neiscusit, nici de lucrurile medicinii vreunul neînvăţat. </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;">Cel din urmă s-ar face de ruşine prin faptul că nu poate folosi cu nimic pe cei ce suferă, ba le face boala şi mai grea; iar cel dintîi, prin faptul că face pămîntul cel mai bun, înţelenit şi părăginit. Numai de evlavie îndrăznesc să se apuce toţi neisprăviţii, ca de ceva ce e mai uşor ca toate; şi mulţi socotesc lucrul cel mai greu de izbîndit, ca pe cel mai uşor; şi ceea ce însuşi Pavel spune că încă nu a primit <a href="https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/50/3#vvbor-50-3-13">(Filip. 3, 13)</a>, susţin că cunosc cu de-amănuntul cei ce nu ştiu nici măcar că nu cunosc. De aceea a ajuns dispreţuită viața monahală şi cei ce se îndeletnicesc cu ea sunt luaţi în rîs de toţi. Căci cine nu va rîde de cel care ieri ducea apă în crîşmă, văzîndu-l azi ca învăţător al virtuţii, purtat în alai de învăţăcei, şi de cel care de abia azi dimineaţă s-a retras din ticăloşiile vieţii de oraş, ca mai pe seară să umble prin toată piaţa cu mulţime de ucenici după el? Dacă aceştia ar fi fost convinşi că se cere mare osteneală ca să aduci pe alţii la evlavie, şi ar fi cunoscut primejdia cu care e împreunat acest lucru, ar fi renunţat la el, ca la unul care întrece puterile lor. Dar cîtă vreme nu-şi dau seama de aceasta şi socotesc că e lucru de slavă să stea în fruntea altora, se rostogolesc cu uşurinţă în această prăpastie şi cred că este uşor să se arunce în cuptorul aprins, stîrnind rîsul celor ce le cunosc viața de ieri şi mînia lui Dumnezeu, pentru această îndrăzneală necugetată.</span><span style="font-size: xx-small;">(1)</span></p><p><br /></p><p><br /></p><p><b><span style="font-family: helvetica;">Cugetare:</span></b></p><p></p><ul style="text-align: left;"><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e;"><span style="font-family: helvetica;">Ni se pare firesc ca în ce privește lucrurile materiale să alegem cu grijă pe mîinile cui le încredințăm. </span></span></div><span style="color: #bf9000; font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: helvetica;">Doar cineva nesăbuit ar da unui oarecare cheile mașinii pentru a-i regla frînele. Este evident un pericol ca cineva care nu posedă cunoașterea sistemelor de frînare să primească acces la ele.</span></div><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e;"><span style="font-family: helvetica;">Și totuși, la urma urmei avem de a face cu reguli relativ simple de mecanică și de hidraulică. </span></span></div><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: helvetica;">Să ne imaginăm, însă, la ce dezastru se poate ajunge dacă îngăduim cuiva nepriceput să</span><span style="color: #bf9000; font-family: helvetica;"> „meșterească” mecanismele emoționale, conceptele, valorile și atitudinile.</span></div><span style="font-family: helvetica;"><div style="color: #45818e; text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica;"><span style="color: #45818e;">Lucrarea evlaviei este importantă și complexă. Este supusă echilibrului desăvîrșit fiindcă este o potecă îngustă, cum spune chiar </span><a href="https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/40/7#vvbor-40-7-14">Mîntuitorul</a><span style="color: #45818e;"> (Mt 7,14).</span></span></div><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: helvetica;">Pe lîngă ea, în dreapta și în stînga, stau întinse mîinile lacome ale <a href="https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/40/7#vvbor-40-7-15">proorocilor mincinoși</a> (Mt 7, 15) - acei „sfătuitori”, „mărturisitori” și „învățători” despre care aminteam mai sus.</span></div><span style="font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e;"><span style="font-family: helvetica;">Fie că sînt dezechilibrați din spațiul religios - pietiști și fundamentaliști - adică ne trag de pe potecă în prăpastia din dreapta, fie că sînt libertini, necredincioși, păgîni - adică ne trag de pe potecă în prăpastia din stînga, toți pot fi recunoscuți după incoerența vieții, lipsa descendenței ascultării duhovnicești, neadecvarea cu valorile patristice și lipsa roadelor spirituale.</span></span></div><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: helvetica;">De aceea cuvintele Mîntuitorului sînt pe cît de limpezi în acest context, pe atît de îngrijorătoare (<a href="https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/40/7#vvbor-40-7-21">Mt 7, 21 și urm</a>):</span></li></ul><p></p><p style="text-align: justify;"><span style="color: #666666; font-family: helvetica;">„21 Nu oricine Îmi zice: Doamne, Doamne, va intra în împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu Celui din ceruri.</span></p><p style="text-align: justify;"><span style="color: #666666; font-family: helvetica;">22 Mulţi Îmi vor zice în ziua aceea: Doamne, Doamne, au nu în numele Tău am proorocit şi nu în numele Tău am scos demoni şi nu în numele Tău minuni multe am făcut?</span></p><p style="text-align: justify;"><span style="color: #666666; font-family: helvetica;">23 Şi atunci voi mărturisi lor: Niciodată nu v-am cunoscut pe voi. Depărtaţi-vă de la Mine cei ce lucraţi fărădelegea.”</span></p><p></p><ul style="text-align: left;"><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e;"><span style="font-family: helvetica;">Miza imposturii, motivul pentru care vrăjmașul o cultivă cu atît de multă perseverență și artă, este tocmai slujirea aceasta a fărădelegii E o slujire care ne îndepărtează într-atît de Hristos încît El nu ne cunoașțe, deci nu ne poate mîntui. Fiindcă Dumnezeu din dragoste își oprește atotputernicia la hotarele libertății noastre individuale. Din cauza dragostei dumnezeiești, iadul ar fi imposibil dar din cauza libertății noastre lipsite de minte, iadul devine o posibilitate. </span></span></div><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: helvetica;">Alegerile noastre, lucrările fărădelegilor noastre, pot săpa groapa iadului.</span></div><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;">Să nu fim grabiți nici a da ascultare feluriților (prooroci) mincinoși. Acest lucru înseamnă să fim atenți ce cursuri urmăm, ce conferințe ascultăm, ce tutoriale și forumuri, bloguri, vloguri, podcasturi luăm în seamă, susținem si chiar finanțăm.</span></li></ul><p></p><p></p><ul style="text-align: left;"><li style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: helvetica;">Dacă am fost pînă acum victime ale înșelărilor acestora, să le uităm învățăturile și să urmăm „dreptarul” sfinților, cum ne învață Sf. Apostol Pavel (<a href="https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/50/3#vvbor-50-3-14">Filip. 3, 14 și urm</a>):</span></li></ul><p></p><p style="text-align: justify;"><span style="color: #666666; font-family: helvetica;">„14 Dar una fac: uitînd cele ce sunt în urma mea, şi tinzînd către cele dinainte, alerg la ţintă, la răsplata chemării de sus, a lui Dumnezeu, întru Hristos Iisus.</span></p><p style="text-align: justify;"><span style="color: #666666; font-family: helvetica;">15 Aşadar, cîţi suntem desăvîrşiţi aceasta să gîndim; şi dacă gîndiţi ceva în alt fel, Dumnezeu vă va descoperi şi aceea.</span></p><p style="text-align: justify;"><span style="color: #666666; font-family: helvetica;">16 Dar de acolo unde am ajuns, să urmăm acelaşi dreptar, să gîndim la fel.</span></p><p style="text-align: justify;"><span style="color: #666666; font-family: helvetica;">17 Fraţilor, faceţi-vă urmăritorii mei şi uitaţi-vă la aceia care umblă astfel precum ne aveţi pildă pe noi.</span></p><p style="text-align: justify;"><span style="color: #666666; font-family: helvetica;">18 Căci mulţi, despre care v-am vorbit adeseori, iar acum vă spun şi plîngînd, se poartă ca duşmani ai crucii lui Hristos.</span></p><p style="text-align: justify;"><span style="color: #666666; font-family: helvetica;">19 Sfîrşitul acestora este pieirea. Pîntecele este dumnezeul lor, iar mărirea lor este întru ruşinea lor, ca unii care au în gând cele pămînteşti.</span></p><p style="text-align: justify;"><span style="color: #666666; font-family: helvetica;">20 Cît despre noi, cetatea noastră este în ceruri, de unde şi aşteptăm Mîntuitor, pe Domnul Iisus Hristos,”</span></p><p><br /></p><p>_____________<br /><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">1) </span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 8pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Stăniloae, Dumitru, </span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-style: italic; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Filocalia</span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">, vol. 1, Editura Humanitas, București, 2008, p. 168</span></p><p><br /></p><p><br /></p><p><br /></p>Adihttp://www.blogger.com/profile/14689276112992368754noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-14463337.post-92014468288029110312021-08-30T22:34:00.003+03:002021-11-19T20:53:45.627+02:00Sfîntul Nil Ascetul- Cuvînt ascetic foarte trebuincios și folositor (XX)<p> </p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi43vAdzDQJAe_4qnEfLS_iYGH1OQA1sferOamUgcYpJHJ5AuaYDS9Ta3ZTJBd7Hs_VDmjEUT5DUtNkFWn7gJHdplXeT2ajUhVrr2dW53yUqLqiBP2EDIpBDORM_BqkLGmvpbHBcg/s512/unnamed+%25281%2529.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="512" data-original-width="348" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi43vAdzDQJAe_4qnEfLS_iYGH1OQA1sferOamUgcYpJHJ5AuaYDS9Ta3ZTJBd7Hs_VDmjEUT5DUtNkFWn7gJHdplXeT2ajUhVrr2dW53yUqLqiBP2EDIpBDORM_BqkLGmvpbHBcg/s320/unnamed+%25281%2529.jpg" width="218" /></a></div><br /><p><br /></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;">21. Virtutea este cu mult mai vrednică de cinste decît bogăţia, şi viața liniştită mai slăvită decît mulţimea aurului. Cîţi bogaţi nu erau în vremea aceea, care gîndeau lucru mare despre slava lor, dar au fost acoperiţi de tăcere şi daţi uitării, pe cînd minunea celui fără slavă e cîntată pînă azi, şi amintirea celui ce locuia în pustie le e scumpă tuturor. Căci este propriu virtuţii să fie lăudată şi să-şi răspîndească faima, care-i vesteşte frumuseţile. Să încetăm de a ne mai hrăni ca vitele, ca să cîştigăm destoinicia păstorului; să părăsim negustoria blestemată, ca să cîştigăm mărgăritarul de mult preţ; să fugim de lucrarea pămîntului, care răsare spini şi mărăcini, ca să ne facem lucrători şi păzitori ai Raiului. Să aruncăm tot şi să alegem viaţa liniştită, ca să ruşinăm pe cei ce ne hulesc acum, învinuindu-ne de cîştig. </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;">Căci nimic nu ruşinează pe cei ce ne ocărăsc, ca îndreptarea cu blîndeţe a celor huliţi. Schimbarea celor huliţi se preface în ruşine pentru cei cari hulesc.</span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;">Dar ruşine socotesc că este şi lucrul următor; ruşine cu adevărat, pentru care suntem luaţi în rîs de toţi, pe drept cuvînt. Astăzi, îndată ce a intrat cineva în viața monahicească şi a învăţat felurile nevoinței, cum să se roage adică şi cînd, şi care este felul de trai, se face îndată învăţător pentru lucrurile pe care nu le-a învăţat; şi începe să atragă ucenici cu grămada, avînd el însuşi încă lipsă de învăţătură. Şi aceasta o face cu atât mai mult, cu cît socoteşte că e un lucru mai uşor, neştiind că dintre toate lucrurile cel mai greu este grija de suflete. Căci acestea au lipsă mai întîi de curăţirea vechilor întinăciuni, pe urmă de multă luare aminte ca să primească întipăririle învăţăturilor virtuţii. Dar cel ce-şi închipuie că nu mai e nimic altceva decît nevoinţa trupească, cum va îndrepta purtările celor supuşi? Cum va preschimba pe cei stăpîniţi de un obicei rău? Cum va ajuta celor războiţi de patimi, necunoscînd cîtuşi de puţin războiul din minte, sau cum va tămădui rănile primite în război, cîtă vreme el însuşi zace de răni şi are lipsă de legături?</span><span style="font-family: helvetica; font-size: xx-small;">(1)</span></p><p><br /></p><p><br /></p><p><b>Cugetare:</b></p><p></p><ul style="text-align: left;"><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;">În timpul vieții lumești, datorită limitelor trupești ale minților noastre, avem nevoie să măsurăm în unități pentru a evalua progresul.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><br /></span></div></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: helvetica;">Chiar și fuga după avuție este o formă dezorientată a nevoii de a înainta, a urca, a progresa. De aceea în lumea de azi, și de mereu, au trăit oameni care au avut averi ce ar fi hrănit multă vreme popoare întregi și cu toate acestea ei nu s-au oprit vreodată din acumularea bogățiilor.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><br /></span></div></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;">Despre cei mai mulți nici nu mai știm, despre alții vom uita.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><br /></span></div></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: helvetica;">Însă odată cu realizarea limpezirii duhovnicești ne dumirim și înțelegem că viața liniștită este precursoarea vieții eterne în bucuria Domnului. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><br /></span></div></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;">Liniștirea devine cea mai de preț achiziție fiindcă în liniște, auzind pe Dumnezeu, cunoaștem fericitea nesfîrșită ca intensitate și durată, fericirea liberă de susținerea trupească.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><br /></span></div></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: helvetica;">Trupul, cum știm, are rolul lui de nelipsit, dar nu ar trebui să ne dorim să trăim într-o buclă de consum: efort, cîștig, hrănire/reîncărcare, efort, cîștig... </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><br /></span></div></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;">Într-o asemenea buclă, fără orizont deschis, trăiesc animalele fiindcă viața lor este mereu pentru acum, fără nevoia ascensiunii spirituale. Simplitatea lor este creată de Dumnezeu să ne fie sprijin și totodată să ne fie ținte ale drăgăstoasei îngrijiri.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><br /></span></div></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: helvetica;">Ele și lumea întreagă constituie mijloacele prin care omul extinde sfințenia dragostei și bucuria Duhului pînă în străfundurile materialității.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><br /></span></div></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;">Dar noi tînjim după progres, dorim ascensiunea, căutăm nesfîrșita intensitate a iubirii și de aceea ne îndeamnă sfîntul să nu fim asemenea vitelor ci asemenea păstorului.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><br /></span></div></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: helvetica;">Adică să părăsim lucrările făcute de dragul cîștigului material și să cultivăm cîștigul spiritual.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><br /></span></div></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;">Datorită aceste nevoi cultivăm uneori conceptul care spune că trebuie să iubim profesia pe care o facem. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><br /></span></div></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: helvetica;">În realitate, viața de fiecare zi, dovedește că în orice profesie ar fi cineva și oricîtă pasiune ar avea, pe măsură ce trece timpul, va aduna suficient de multe experiențe și interacțiuni nefericite încît să nu mai poată spune că are pasiunea începutului. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><br /></span></div></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;">Dar dacă profesia aceea îngăduie aceluia să cultive deziderate superioare să crească în viața sa, ea ramîne mereu proaspătă, mereu atractivă fiindcă devine parte din înduhovnicirea sa. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><br /></span></div></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: helvetica;">Din meserie de dragul cîștigului (bani, prestigiu, putere etc) devine lucrare a Raiului și păzitoare a drumului spre Împărăție.</span></li></ul><p></p><p></p><ul style="text-align: left;"><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;">Lucrarea noastră spirituală în societate nu poate fi denigrată dacă ea produce roadele așteptate, anume trăirea virtuților.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><br /></span></div></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: helvetica;">Putem îndrepta pe cineva spre trăirea virtuților doar trăind noi înșine virtuțile și, în consecință, îndreptînd pe alții cu blîndețe, adică avînd exact acea strategie care exploatează abilitățile date de virtuți.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><br /></span></div></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;">Aceasta lucrare face de rușine pe oricine ne-ar denigra.</span></li></ul><p></p><p></p><ul style="text-align: left;"><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: helvetica;">Dar impostura este considerată de Sfinții Părinți a fi un păcat care sabotează Biserica și înarmează dușmanii ei. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><br /></span></div></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;">A vorbi despre îndreptare fără a practica îndreptarea este impostură spirituală și este lucru de rușine.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><br /></span></div></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: helvetica;">De aceea există incompatibilitați între exigențele necesare oferirii de ajutor sufletesc și multimea nesfîrșită de impostori care (în cel mai bun caz în urma unor studii universitare în domeniu) fac terapii emoționale, ghidare de conștiință, dezvoltare personală, parenting, leadership, meditație ghidată, consiliere de cuplu ș.a.m.d. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><br /></span></div></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;">Dar dacă este tristă și periculoasă această situație, în care jurnaliști nefericiți îi învață pe alții cum să fie fericiți, avocați falimentari îi învață pe alții cum să conducă firme, ingineri mecanici îi învață pe alții cum să fie sănătoși respingînd medicina, economiste fără copii sau cu copii cu vîrste de o cifră îi învață pe alții cum să-și crească copilul pentru a fi adultul perfect, cu atît mai mult este tulburător ca acest tip de impostură să fie practicat de noi, cei care am ales să urmăm sfinților. </span></li></ul><p></p><p></p><ul style="text-align: left;"><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: helvetica;">Graba de a „mărturisi” și de a „propovădui” înainte de a trece prin încercările ascultării are ca motiv patima slavei deșarte și nu iubirea de Dumnezeu și de semeni.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><br /></span></div></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;">La un anumit moment impostura nu își mai ascunde chipul și începe să scoată la vedere împătimirile.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><br /></span></div></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: helvetica;">Așa cum s-a întîmplat de multe ori și chiar aproape de noi, relativ recent, cînd un preot care din studenție a cultivat o imagine de harismatic, a fost intoxicat de otrava imposturii sale și, practicînd meditație orientală și tehnici energetice și de respirație din păgînismul hindus pentru a-și spori „harismele” a ajuns bătaia de joc a vrăjmașului. Întîi l-a făcut să se creadă tămăduitor și să identifice versete biblice care vorbeau despre „harismele” sale, apoi l-a tăvălit în patul unei femei pe care o spovedea, și în urma îndepărtării sale din Biserica Ortodoxă canonică a primit grad administrativ superior și o cruce mare de agățat la gît într-o biserică necanonică formată din caterisiți.</span></li></ul><p></p><p></p><ul style="text-align: left;"><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;">Dar să nu ne imaginăm că doar preoților li se aplică avertismentul împotriva imposturii moral-duhovnicești.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><br /></span></div></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: helvetica;">Se aplică și fraților și surorilor ortodoxe care insistă fie sfătoși și insistenți cu ceea ce li se pare lor a fi spiritual fără a-și verifica propria ținută morală, fără a trece încercarea ascultării de duhovnic pînă la primirea binecuvîntării de a mărturisi.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><br /></span></div></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;">Atunci cine poate mărturisi?</span></li></ul><p></p><p></p><ul style="text-align: left;"><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: helvetica;">Semnul de nezdruncinat este dat de compatibilitatea integrală a mesajului mărturisirii cu conceptele filocalice (patristice).</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><br /></span></div></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;">Mărturisirea nu are voie să fie originală ci trebuie să fie alcătuită din învățăturile sfinților părinți a căror trudă ascetică și teologică a ridicat Biserica Sinoadelor Ecumenice.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><br /></span></div></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: helvetica;">Atunci ei mărturisesc iar cel ce mărturisește este doar traducătorul lor pentru mintile semenilor săi.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><br /></span></div></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;">Mesajul lor îl curăță și pe mărturisitor precum îndreaptă pe cei ce-l ascultă fiindcă este mesajul minților despătimite și străluminate.</span></li></ul><div><br /></div><div><br /></div><div>______________</div><div><div><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">1) </span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 8pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Stăniloae, Dumitru, </span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-style: italic; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Filocalia</span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">, vol. 1, Editura Humanitas, București, 2008, p. 167-168</span></div></div><div><br /></div><div><br /></div><div><br /></div><div><br /></div><div><br /></div><div><br /></div><div><br /></div><div><br /></div><p></p>Adihttp://www.blogger.com/profile/14689276112992368754noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-14463337.post-4494409606812909692021-08-29T21:06:00.003+03:002021-11-19T20:54:00.702+02:00Sfîntul Nil Ascetul- Cuvînt ascetic foarte trebuincios și folositor (XIX) <p> </p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEimxHmOkdygap4zGlq4eNtcj4U9Bsz0wAi7CHpucEz6HiauICeTVST9z8cPWkvahR3OJjhIKqWbcjGY6XFyoov0_Zno6IKTshZV2N6vH6wTDoiZb-w5f9tXwp66NMX5zCnTxGVzoQ/s436/photo_2021-06-30_23-19-34.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="436" data-original-width="300" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEimxHmOkdygap4zGlq4eNtcj4U9Bsz0wAi7CHpucEz6HiauICeTVST9z8cPWkvahR3OJjhIKqWbcjGY6XFyoov0_Zno6IKTshZV2N6vH6wTDoiZb-w5f9tXwp66NMX5zCnTxGVzoQ/s320/photo_2021-06-30_23-19-34.jpg" width="220" /></a></div><br /><p><br /></p><p><br /></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;">20. Unde este, aşadar, şi la ce foloseşte sîrguinţa noastră, știind că Dumnezeu ţine cîrma lucrurilor şi toate le poartă şi le duce precum vrea? </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;">Dar la neputinţe, se va zice, trupul are nevoie de mîngîieri. </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;">Dar cu cît e mai bine să murim, decît să facem ceva din cele ce nu se potrivesc cu făgăduinţa? </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;">Desigur că dacă Dumnezeu vrea ca noi să mai trăim, sau va pune în trupul nostru o putere care să ţină cumpănă slăbiciunii, încît să putem purta şi durerea venită din neputinţă şi să primim încă şi cununi pentru bărbăţie; sau va găsi mijloace pentru hrănirea celui ostenit. </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;">În orice caz nu-i va lipsi Celui ce este izvorul mîntuirii şi al înţelepciunii priceperea de a ne mîntui. </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;"><b>Bine este aşa dar, iubiţilor, să ne ridicăm iarăşi la vechea fericire şi să ne însuşim din nou vieţuirea celor vechi. </b></span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;">Căci cred că este lucru uşor pentru cei ce vor, şi chiar dacă ar fi vreo osteneală, nu e fără rod, avînd destulă mîngîiere în slava înaintaşilor şi în îndreptarea celor ce le vor urma pilda. Pentru că nu mic va fi cîştigul celor care au început această vieţuire, dacă vor lăsa celor de după ei chipul unei vieţuiri desăvîrşite, care va fi înălţarea lor. </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;"><i>Să fugim de vieţuirea în oraşe şi sate, ca cei din oraşe şi sate să alerge la noi; să căutăm singurătatea, ca să atragem pe cei ce fug acum de noi, dacă peste tot place aceasta vreunora. Căci s-a scris despre unii cu laudă, că au părăsit oraşele şi au locuit între pietre şi s-au făcut ca nişte porumbiţe singuratice. </i></span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;">Iar Ioan Botezătorul a petrecut în pustie şi toate oraşele au venit la el cu toţi locuitorii; şi s-au grăbit să-i vadă <a href="https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/40/3">cingătoarea de piele</a> cei îmbrăcaţi în haine de mătasă, şi au ales să petreacă în aer liber cei ce aveau case împodobite cu aur, şi să doarmă pe rogojină cei ce se odihneau pe paturi bătute în nestemate; şi toate le primeau, deşi erau protivnice obiceiului lor. Căci dorul după viaţa virtuoasă tăia simţirea celor dureroase şi minunea vederii lui depărta osteneala petrecerii în strîmtorare.</span><span style="font-family: helvetica; font-size: xx-small;">(1)</span></p><p><br /></p><p><br /></p><p><b>Cugetare:</b></p><p></p><ul style="text-align: left;"><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;">Faptul că noi credem, asemenea Părinților, că „Dumnezeu ține cîrma lucrurilor și pe toate le poartă” este principiul care, pătrunzînd pînă la noimele (sensurile fundamentale, rațiunile profunde ale) vieții, ne face să trăim această viață trecătoare cu bucuria vieții nesfîrșite.</span></li></ul><p></p><p></p><ul style="text-align: left;"><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: helvetica;">Crezînd că Dumnezeu este la cîrmă, nu ne sperie puternicii lumii și nu sîntem momiți de intrigile lor spre a risipi timpul încredințat nouă.</span></div><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e;"><span style="font-family: helvetica;">Această convingere patristică este departe de a fi o letargie social-politică fiind o altă construcție decît celelalte. </span></span></div><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: helvetica;">Acțiunile ortodocșilor care au acest concept patristic sînt construite dinspre fundamentul interior al sinelui, dinspre noimele și conceptele proprii, la valori, virtuți, atitudini și comportamente care sînt curățate dinspre sine spre comunitate. </span></div><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;">În contrast, toate edificiile social-politice care nu sînt izvorîte din acest principiu sînt fie unele care ridică pretenții altora, fie unele care dezactivează prezența socială a celui implicat.</span></li></ul><p></p><p></p><ul style="text-align: left;"><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: helvetica;">Chiar și în neputințe (adică în situații care depășesc puterea noastră de a le rezolva cum ar fi unele boli, robiile, războaiele, dezastrele etc) ortodoxul nu poate fi zdrobit dacă a cultivat principiul „Dumnezeu ține cîrma lucrurilor”. </span></div><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;">Știm că acest lucru nu este utopic pentru că am cunoscut ortodocșii închisorilor comuniste cărora le-a fost, exact cu scrie sfîntul Nil, mai bine să moară decît să facă ceva din cele care nu ar fi putut fi duse împreună cu făgăduința nemuririi la Tronul dumnezeiesc.</span></li></ul><p></p><p></p><ul style="text-align: left;"><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: helvetica;">Acum sîntem chemați noi să cultivăm acest principiu.</span></div><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"> El se cultivă ca rugăciunea legată de respirație, ca rugăciunea perpetuă. </span></li></ul><p></p><p></p><ul style="text-align: left;"><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: helvetica;">La fiecare expirație știu că de Dumnezeu care pe toate le cîrmuiește ține ca eu să mai inspir odată. </span></div><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica;"><span style="color: #45818e;">De aceea strigătul interior „Doamne…” vine de la sine și nu mai este discurs ci a devenit fundamentul rațiunii mele (</span><a href="https://en.wiktionary.org/wiki/%CE%BD%CF%8C%CE%B7%CE%BC%CE%B1#Greek">noimă, noemă</a><span style="color: #45818e;">).</span></span></div><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: helvetica;">Încordarea coordonată cu finețe a trupului meu, necesară inspirației, este însoțită de chemarea interioară a Stăpînului și urmată de relaxarea la fel de fin coordonată a trupului necesară expirației însoțită de unicul gînd care mă limpezește spre cîștigarea transparenței mele față de Lumina dumnezeiască- anume „miluiește”. Acum, adesea, trupul simte că este nevoie și de o finală încordare pentru a expira tot aerul.</span></div><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e;"><span style="font-family: helvetica;">Și din nou, de la sine, fără efort impus, cred că Dumnezeu este cîrmuitorul vieții mele și rostesc iară „Doamne…”, umplîndu-mi trupul de cele de nelipsit.</span></span></div><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: helvetica;">Aceste succesiuni de încordări și relaxări ale trupului sînt simetrice cu înțelesuri duhovnicești: este nevoie de încordare duhovnicească pentru a ne pune înaintea Domnului, dar nu haotică ci clar coordonată. Însă așa cum respirația este un proces majoritar autonom care se desfășoară fără atenție discursivă (nu ne spunem: acum încord mușchii cutiei toracice asistați de secțiunea superioară a mușchilor trapez pentru ca prin extensia ei să inspir) și efortul duhovnicesc este menit să cîștige autonomie și, la fel ca respirația, doar în anumite solicitări să devină centrul nemijlocit al atenției. Asemenea, la expirație relaxarea trupului este simetrică lăsării în voia milei dumnezeiești căci mila Lui este nimic altceva decît dragostea lui activă. Dar uneori, ca la expirație, un mic efort este necesar pentru a desăvîrși lucrarea.</span></div><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e;"><span style="font-family: helvetica;">Așa vine adevărata percepție de sine, transparența care mă face să fiu una cu Dumnezeu și care îmi rezolvă tulburările și nefericirile.</span></span></div><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: helvetica;">Așa reușim să ne dăm seama că neputințele și necazurile noastre sînt instrumentele cu care Cîrmaciul ne pilotează în apele vieții tulburate de felul în care noi, căzuți din har cum sîntem, ne folosim libertatea.</span></div><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e;"><span style="font-family: helvetica;">Prin trăirea acestui principiu, de la noimă la purtare (noime, concepte, valori, virtuți, atitudini și comportamente) putem „să ne ridicăm iarăşi la vechea fericire şi să ne însuşim din nou vieţuirea celor vechi.”</span></span></div><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: helvetica;">Dar sfîntul ne atrage atenția că acest lucru este ușor doar pentru cei care vor. </span></div><span style="font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e;"><span style="font-family: helvetica;">E fundamental să vrem. </span></span></div><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: helvetica;">Dumnezeu nu cîrmuiește pe cei care vor să se cîrmuiască după mințile lor neluminate. Pentru că Atotputernicia lui Dumnezeu are puterea și voia să se oprească la hotarul libertății fiecăruia, din pricina dragostei Sale.</span></div><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"> </div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e;"><span style="font-family: helvetica;">Dragostea Sfintei Treimi este străjerul libertății noastre.</span></span></div><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: helvetica;">De aceea este înscris în suflet și în trup că trebuie să vrem liber fericirea sfinților.</span></div><span style="font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;">Acest lucru este dovedit și de știința de azi. După vîrstele creșterii trupești nu se mai crează noi căi neuronale- fundamentele minții trupești decît dacă:</span></li></ul><p></p><p style="text-align: justify;"><span style="color: #666666; font-family: helvetica;"><span> </span><span> <span> </span> </span>1. vrem</span></p><p style="text-align: justify;"><span style="color: #666666; font-family: helvetica;"><span> </span><span> <span> </span> </span>2. acționăm stăruitor în direcția dorită.</span></p><p></p><ul style="text-align: left;"><li><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica;"><span style="color: #bf9000;">În cele din urmă, sfîntul ne învață să nu fugim noi după lume ci să ne trăim valorile fără a le răni cu influențele nestăpînite ale societății. Calea retragerii din cetate are două fațete, una a retragerii concrete, a fugii din orașe și sate în munți, pustiuri, păduri și pietre și celalaltă a retragerii din vălmășagul comunităților de idei mai mari și mai diverse (simbolizate de orașe) sau mai mici și relativ uniforme (simbolizate de sate). </span></span></div><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e;"><span style="font-family: helvetica;">Amîndouă au ca rost dezvoltarea insului în sinceritatea trăirilor în raport cu valorile absolute și nu cu aprecierea sau dezaprobarea celor care nu înțeleg conceptele ortodoxe.</span></span></div><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: helvetica;">Și cînd Dumnezeu (despre care știm că se află la cîrmă) vede că cineva a ajuns la limpezirea ce lasă Lumina să se rostească în gînduri, cuvinte și fapte, orașele si satele pleacă în pelerinaje să caute luminarea aceea.</span></div><span style="font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e;"><span style="font-family: helvetica;">Astfel, cei luminați de trăirea Părinților, nu-și risipesc respirațiile cu cei care nu vor schimbarea minții, căci aceia nu au căutare și, prin urmare, nu-și asumă disconfortul care separă căutătorii de Dumnezeu de căutătorii de slavă deșartă și de idei la modă.</span></span></div><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: helvetica;">Așa se întîmplă că ne putem regăsi între cei care ne lipsim de folosul unei persoane, fie preot, călugăr, maică sau dintre mireni, pentru că sita efortului căutării ne-a separat de grîu și ne-am ținut cu pleava.</span></li></ul><div style="text-align: justify;"><br /><br /></div><div><br /></div><div>____________<br /><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">1) </span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 8pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Stăniloae, Dumitru, </span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-style: italic; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Filocalia</span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">, vol. 1, Editura Humanitas, București, 2008, p. 166-167</span></div><div><br /></div><div><br /></div><div><br /></div><div><br /></div><p></p><p><br /></p>Adihttp://www.blogger.com/profile/14689276112992368754noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-14463337.post-14718603760970847642021-08-28T13:54:00.002+03:002021-11-19T20:54:16.685+02:00Sfîntul Nil Ascetul- Cuvînt ascetic foarte trebuincios și folositor (XVIII)<p> </p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgKYQHONlSejJmcWJ062Sp4fpqS2y4m1VDN76DR0mFRnLvl_ZBofS3ekpjK8cwjmyBv-vRter5DUjJRMmaa1FzWTNqEGFiGAMnr1BbVXNkVdhxOLwK8eGdDvDr_wxE3mGS3Pk-0Hg/s512/unnamed+%25282%2529.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="512" data-original-width="340" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgKYQHONlSejJmcWJ062Sp4fpqS2y4m1VDN76DR0mFRnLvl_ZBofS3ekpjK8cwjmyBv-vRter5DUjJRMmaa1FzWTNqEGFiGAMnr1BbVXNkVdhxOLwK8eGdDvDr_wxE3mGS3Pk-0Hg/s320/unnamed+%25282%2529.jpg" width="213" /></a></div><br /><p><br /></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;">19. Iar acestea le-au săvîrşit, fiindcă s-au hotărît să trăiască numai pentru suflet, lepădînd trupul şi toate trebuinţele trupului. </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;"><b>Faptul că n-au mai avut trebuinţă de nimic, i-a înălţat peste toţi. </b></span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;"><i>Căci au ales mai bine să părăsească trupul şi să se izbăvească de viața în trup, decît să trădeze cinstea virtuţii, sau să linguşească pe vreunul dintre cei ce au de toate, din pricina vreunei </i><b>trebuinţe</b><i> trupeşti. </i></span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;">Noi însă, cînd ne aflăm în vreo trebuinţă oarecare, alergăm după cei bogaţi, ca nişte căţei, cari mişcă veseli din coadă în jurul celor ce le aruncă vreun ciolan de ros, sau niscai firimituri în vreme ce-i lovesc; şi-i numim binefăcători şi protectori ai creştinilor, şi le recunoaştem pur şi simplu orice virtute, chiar dacă se află în cea mai de pe urmă răutate, pentru a cîştiga ceea ce rîvnim, fără să căutăm a ne însuşi vieţuirea sfinţilor, a căror virtute zicem că ne-am hotărît să o urmăm. </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;">A venit odată la Elisei, Neeman, căpetenia armatei din Siria, aducînd cu el multe daruri. Ce a făcut Prorocul? I-a slujit aceluia? I-a alergat înainte? Oare nu i-a arătat ce trebuie să facă pentru pricina pentru care venise, printr-o slugă, neprimindu-l nici măcar să-l vadă, ca să nu se creadă că-i dă vindecarea pentru darurile aduse?(<a href="https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/12/5">4 Regi 5.1</a>)</span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;"><i>Iar acestea s-au spus </i><b>nu ca să învăţăm a ne face trufaşi, ci ca să nu linguşim pentru vreo trebuinţă trupească </b><i>pe cei ce se îngrijesc de lucrurile acelea, pe cari noi am primit porunca să le dispreţuim. </i></span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;">Pentru ce aşadar, noi, părăsind scopul vieţuirii întru înţelepciune, ne îndeletnicim cu lucrarea pământului şi cu negustoria?</span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;">Ce ajutor mare aducem lui Dumnezeu, prin grijile noastre? Vrem să arătăm că îndeletnicirea cu agricultura este o datorie obştească? Sîrguinţa omenească doar taie pămîntul şi aruncă seminţele. Dar Dumnezeu este Cel care, prin ploi una după alta, încolţeşte seminţele, făcîndu-le să-şi întindă rădăcinile prin găurelele pămîntului; răsare soarele, care încălzeşte pămîntul şi prin căldură cheamă plantele în sus; suflă în ele adieri potrivite cu vîrsta roadelor, pe cari le nutreşte, adiind la început cu suflări uşoare semănăturile verzi, ca nu cumva seminţele să fie arse şi înăbușite de vînturi calde; iar pe urmă face să se coacă miezul lăptos al seminţii prin necontenite suflări în teaca seminţelor, întărind boaba prin flacăra căldurii, iar hoaspelor dîndu-le vînturi la vreme. Dacă lipseşte vreo lucrare din acestea, osteneala omului s-a dovedit zadarnică şi silinţa noastră neputincioasă, nefiind pecetluită de darurile lui Dumnezeu.</span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;">Dar se întâmplă şi aceea că adeseori n-a lipsit nici una din acestea pentru desăvîrşirea rodului. Însă ploaia prea multă şi la vreme nepotrivită a stricat bucatele, fie pe cînd erau în spic, fie cînd erau adunate. Ba uneori se întâmplă că, chiar adunate în jitniţe, le strică viermele, răpindu-ţi-se, aşa zicînd, masa gătită de dinaintea gurii.</span><span style="font-family: helvetica; font-size: xx-small;">(1)</span></p><p style="text-align: justify;"><br /></p><p><br /></p><p><b><span style="font-family: helvetica;">Cugetare:</span></b></p><p></p><ul style="text-align: left;"><li><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;">„Faptul că n-au mai avut trebuinţă de nimic, i-a înălţat peste toţi. ”<br /><br /></span></li><li><span style="font-family: helvetica;"><span style="color: #bf9000;">Creștinismul ortodox nu este dezirabil în ingineria socială a lumii. </span><br /><br /></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;">„Pentru că, deși este trăit superficial de sute de milioane de oameni poate produce cîteva sute de mii de oameni care nu au nevoie de stat să le susțină traiul fiindcă se hrănesc frugal, se îmbracă simplu și nu risipesc.” -<a href="http://www.ortodoxlazi.ro/2015/01/manifest-ortodox-impotriva-statului.html"> scriam acum cîțiva ani</a>. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><br /></span></div></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: helvetica;">„Trebuință” e cuvînt de origine slavonă - трѣба -trieba- și înseamnă necesitate. Noi am mai detaliat acest cuvînt în alte ocazii și ne este de folos să reținem și sensul lui de jertfă, ofrandă, sacrificiu. Să ne amintim că necesitățile obiective sînt acelea care sînt imposibil de evitat. Cuvîntul latinesc din care descinde cuvîntul nostru înseamnă chiar asta- ceva inevitabil- ne- (nu) + cessus (cedat, oferit, dat). De o necesitate nu ne putem lipsi în mod voluntar fără costuri grave, uneori letale. A respira este o necesitate, a bea apă, a te hrăni, a elimina materiile folosite din corp- de asemenea. Dar nu este o necesitate a bea vin, a mînca hălci după hălci, a ne bălăci într-o sexualitate alunecată din rost sau altele asemenea. </span></li></ul><p></p><p></p><ul style="text-align: left;"><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;">Această calitate de necesitate o transferăm și unor obiceiuri care beneficiază de puterea libertății noastre. Alegem să le urmăm. De pildă, poftele au puterea de transforma o alegere într-o părută și înșelătoare necesitate. Ajungem să suferim cînd nu ne mai putem împlini vreo necesitate de acest tip cu o intensitate la fel de mare ca în cazul unei trebuințe obiective. Și lipsirea de trebuințele părute poate produce costuri grave și chiar letale dar acestea decurg mai ales din tulburarea interioară produsă de obișnuințele plăcerilor.</span></li></ul><p></p><p></p><ul style="text-align: left;"><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: helvetica;">În practica noastră ortodoxă sîntem învățați să fim cumpătați clipă de clipă. Nu doar în ce priveşte mîncarea și băutura ci în toate aspectele vieții. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><br /></span></div></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;">Din nefericire adesea considerăm că această practică a cumpătării este una a negării, a abținerii și chiar a jertfirii plăcerilor pe altarul unui zeu căruia i-ar face plăcere să ne vadă lipsiți de ele. Cei care au această atitudine nu înțeleg cumpătarea și libertatea care vine împreună cu ea. După cum nu-și pricep cancerul robiei care s-a instalat în viețile lor prin obiceiurile plăcerilor și neputințele care se nasc din el. Aceștia, chiar nelipsiți fiind de la slujbe, conferințe și alte întîlniri religioase, sînt nefericiți cînd practică cumpătarea. Au nevoie de perioade scurte de încrîncenare ascetică de factură eroică urmate de intervale marcate de delăsare plină de învinovățire și de întristare.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><br /></span></div></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: helvetica;">Cînd nu practicăm zilnic cumpătarea patristică ne slăbim independența care vine din puterea ei și:<br /><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="text-align: left;"> <span style="color: #666666;">„cînd ne aflăm în vreo trebuinţă oarecare, alergăm după cei bogaţi, ca nişte căţei, cari mişcă veseli din coadă în jurul celor ce le aruncă vreun ciolan de ros, sau niscai firimituri în vreme ce-i lovesc; şi-i numim binefăcători şi protectori ai creştinilor, şi le recunoaştem pur şi simplu orice virtute, chiar dacă se află în cea mai de pe urmă răutate, pentru a cîştiga ceea ce rîvnim, fără să căutăm a ne însuşi vieţuirea sfinţilor, a căror virtute zicem că ne-am hotărît să o urmăm.”</span><br /><br /></span></div></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;">De aceea ne certăm care politician e mai bun cînd îi vedem cît de nocivi sînt și de aceea vorbim cu atîta patimă pe teme sociale disperați să îndepărtăm atenția (nu doar a altora ci și a noastra înșine) de la faptul că ne jertfim cîștigului de consumabile pentru plăceri devenite necesități. Și tot de aceea uităm că Dumnezeu este izvorul bunătăților, al bunăstării și al binelui și nu străduința noastră în paradigma lumească socio-economică.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><br /></span></div></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: helvetica;">De asemenea, ne scapă un sens important al trebuinței. Treabă - trieba- трѣба este ofrandă, sacrificiu religios și, deci contează cui se închină trebuințele noastre.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><br /></span></div></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;">Cui jertfim treaba pe care o facem și trebuințele care decurg sau sînt împlinite de ea? <br /><br /></span></li></ul><p><br /></p><p>____________<br /><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">1) </span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 8pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Stăniloae, Dumitru, </span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-style: italic; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Filocalia</span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">, vol. 1, Editura Humanitas, București, 2008, p. 166-166</span></p><p><br /></p><p><br /></p><p><br /></p>Adihttp://www.blogger.com/profile/14689276112992368754noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-14463337.post-57813728974780113842021-08-26T22:43:00.002+03:002021-11-19T20:54:39.985+02:00Sfîntul Nil Ascetul- Cuvînt ascetic foarte trebuincios și folositor (XVII)<p> </p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjVFYPDvvkxQIvc3gygesTgA1Qq17-VleMvXg2RA_RsazAVxuygxrn3hgntv9FDgNIdU_IKwXtBBPegauhP7CcPL8eEd66RGa2Pvn-lax6pb-tN5P_pGIrrtPIMkdsCFkwOq6jh3A/s512/unnamed+%25281%2529.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="512" data-original-width="348" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjVFYPDvvkxQIvc3gygesTgA1Qq17-VleMvXg2RA_RsazAVxuygxrn3hgntv9FDgNIdU_IKwXtBBPegauhP7CcPL8eEd66RGa2Pvn-lax6pb-tN5P_pGIrrtPIMkdsCFkwOq6jh3A/s320/unnamed+%25281%2529.jpg" width="218" /></a></div><br /><p><br /></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;">17. Dacă Babilonenii, măcar că erau barbari, cucerind Ierusalimul după legea războiului, au respectat virtutea lui <a href="https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/24/40">Ieremia şi i-au dat din belşug toate cele de trebuinţă</a>, şi anume nu numai cele pentru hrană, ci şi vasele din care este obiceiul să se servească cei ce mănîncă, cum nu vor respecta viaţa virtuoasă cei de acelaşi neam, care au cugetul curăţit din tinereţe de ceea ce e barbar, spre a înţelege cele bune, şi care rîvnesc virtutea? </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;">Căci chiar dacă n-au putut să ia asupra lor îndeletnicirea nevoinţei pentru dobîndirea acesteia, din pricina slăbiciunii firii, dar cinstesc virtutea şi se minunează de cei ce se nevoiesc cu agonisirea ei. </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;">Doar cine a înduplecat pe <a href="https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/12/4">șunamiteanca</a> să-i zidească lui Elisei foişor şi să-i pună virtuţile bărbatului? </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;">Şi ce <a href="https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/11/17">a îndemnat pe văduva</a> aceea, cînd foametea bîntuia peste tot pămîntul, să pună mai presus de trebuinţa sa, slujirea Prorocului? Desigur dacă n-ar fi fost uimită de viața lui Ilie, nu ar fi scos puțina hrană a vieţii ei şi a copiilor, ca să i-o dea lui, alegînd înainte de vreme moartea pe care şi-o închipuia venind peste puţin timp, pentru cinstirea oaspetelui.</span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;"><br /></span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;"><br /></span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;">18. Iar pe aceştia i-a făcut aşa bărbăţia şi stăruinţa în osteneli, şi dispreţul pentru lucrurile vieţii. Căci deprinzîndu-se cu o viață simplă şi înaintînd, aşa zicînd, de la puţinătatea trebuinţelor pînă la starea care nu mai are nici o trebuinţă, s-au aşezat aproape de Puterile netrupeşti. Pentru aceea, deşi erau nearătoşi şi neînsemnaţi după trup, s-au făcut mai puternici decît cei ce le aveau pe toate, stînd de vorbă cu cei ce purtau diademă, cu atîta îndrăzneală, cu cîtă nu stăteau aceia cu supuşii lor. În ce arme, sau în ce putere s-a încrezut Ilie cînd i-a spus lui <a href="https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/11/18">Ahab: „Nu eu tulbur pe Israel, ci tu şi casa tatălui tău</a>".</span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;">Sau să privim cum stă Moise lui Faraon împotrivă, neavînd nimic altceva ca temei de îndrăzneală decît virtutea. </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;">Iar Elisei i-a zis lui Ioram, cînd se adunase oastea celor doi regi din Israel şi Iuda pentru război: „Viu este Domnul Puterilor, înaintea Căruia am stat astăzi, că dacă n-aș fi văzut faţa lui Iosafat, <a href="https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/12/3">nici nu m-aș fi uitat la tine şi nici nu te-aş fi băgat în seamă</a>". El nu se temea nici de oştirea în mers, nici de mînia regelui, căreia, fiind vreme de război, era foarte uşor să-i dea drumul, cugetul lui fiind tulburat de o pornire nestăpânită din pricina grijii războiului. </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;">Dar poate împărăţia pămîntească să facă lucruri asemănătoare cu cele pe care le face virtutea? Care porfiră poate despărţi un rîu, ca haina <a href="https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/12/2">lui Ilie</a>, care diademă a tămăduit boli, ca <a href="https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/44/19">ştergarele Apostolilor</a> ? </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;">Prorocul a mustrat singur pe regele care săvîrşise fărădelege, măcar că avea cu el toată oastea; şi fiindcă mustrarea i-a aţîţat mînia, <a href="https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/11/13">regele a întins mîna asupra Prorocului</a>, dar n-a putut nici să-l prindă pe acela, nici să-şi aducă mîna uscată la loc. Era o luptă între virtute şi puterea împărătească. Dar mai tare a fost biruinţa virtuţii, căci, fără să se lupte Prorocul, virtutea a doborît pe vrăjmaş; stînd în loc luptătorul, a lucrat credinţa. Tovarăşii de război ai regelui s-au făcut privitori ai luptei şi mîna a rămas înţepenită, mărturisind biruinţa virtuţii.</span><span style="font-family: helvetica; font-size: xx-small;">(1)</span></p><p style="text-align: justify;"><br /></p><p style="text-align: justify;"><br /></p><p style="text-align: justify;"><b><span style="font-family: helvetica;">Cugetare la capurile 17 și 18:</span></b></p><p></p><ul style="text-align: left;"><li><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica;"><span style="color: #45818e;">Trăirea virtuților nu trece neobservată.</span></span></div><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica;"><span style="color: #bf9000;">Impune respect.</span></span></div><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica;"><span style="color: #45818e;">Semenii noștri străini de ortodoxie și chiar păgînii respectă autenticitatea, perseverența și coerența cu care unii dintre practicanții ortodoxiei trăiesc. Viața celor din urmă este atît de legată de Împărăție încît reprezintă o extindere concretă a puterii și strălucirii dumnezeiești în lumea aceasta.</span></span></div><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica;"><span style="color: #bf9000;">Privind la femeia din Șunaam, numită sunamiteanca sau sunamita în discursul teologic românesc vedem o persoană înconjurată de măreție. În latina strămoșilor, din Vulgata (Biblia tradusă în latină de sfîntul Ieronim) scrie „mulier magna” adică muiere măreață. </span></span></div><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica;"><span style="color: #45818e;">Așadar, șunamiteanca era o muiere măreață. Nu doar bogată și mîndră, de-a dreptul măreață cu tot ceea ce presupune măreția: stare socială, avuție, atitudini și purtări. </span></span></div><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica;"><span style="color: #bf9000;">O asemenea persoană nu poate fi impresionată cu ușurință, dar iată că viață Proorocului Elisei a avut puterea de a o impresiona într-atît încît să-i facă propria cameră ca ori de cîte ori va trece prin Șunaam să-i fie la dispoziție.</span></span></div><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica;"><span style="color: #45818e;">Există un simbol care ne ajută să înțelegem cît de profund este modelat de ortodoxie poporul nostru în ce priveşte atitudinile sale valide peste timp. Așa cum șunamiteanca îl ocrotește pe Elisei știind ca este om sfînt și alegînd corect locul său, și oamenii din popor au avut mereu o atitudine de respect și ocrotire față de cei sfințiți. Căci Elisei nu vine de nicăieri, el este urmașul duhovnicesc al proorocului Ilie iar noi știm că Sfinții Apostoli sînt urmașii Domnului iar lor se sînt următori cei sfințiți în treptele preoțești.</span></span></div><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica;"><span style="color: #bf9000;">Viața proorocului Ilie s-a dovedit a fi o loială urmare a lui Dumnezeu, o neabătută fidelitate spirituală dusă pînă la asumarea extremă a lipsurilor. </span></span></div><span style="font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica;"><span style="color: #45818e;">De aceea văduva păgînă din Sarepta Sidonului își rupe de la gură pentru a-l ocroti pe sfînt. </span></span></div><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"> </div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica;"><span style="color: #bf9000;">Preoții nu se declară ei preoți, ei sînt urmașii duhovnicești ai Apostolilor prin canonicitatea hirotoniei și se validează de fiecare dată cînd se dovedesc a fi în coerență cu învățăturile apostolice primite prin urmarea Părinților. </span></span></div><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica;"><span style="color: #45818e;">Dacă preoții își caută dumnezeul proiectat de propriile umbre spirituale și intelectuale părăsesc coerența, perseverență și loialitatea sfinților.</span></span></div><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica;"><span style="color: #bf9000;">Ortodoxia trăită provoacă reacții, uneori de teamă de opoziție.</span></span></div><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: helvetica;"><span style="color: #45818e;">Ortodoxia trăită impune uneori teamă și reacții de opoziție.</span></span></div><span style="color: #45818e; font-family: helvetica;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></li><li style="text-align: justify;"><span style="color: #bf9000; font-family: helvetica;">Situațiile în care ortodocșii luptă pentru Dumnezeu și nu pentru ceea ce ei vor să le fie dumnezeu sînt vădite de puterea Duhului lui Dumnezeu care este prezent în acele lucrări la fel de limpede ca în situația în care mîna regelui Ieroboam s-a uscat, înlemnind în timp ce era întinsă acuzator spre omul lui Dumnezeu spre a-l condamna.</span></li></ul><p></p><p style="text-align: justify;"><br /></p><p>______________<br /><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">1) </span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 8pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Stăniloae, Dumitru, </span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-style: italic; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">Filocalia</span><span style="color: #3e3d3d; font-family: Arial; font-size: 10pt; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; vertical-align: baseline; white-space: pre-wrap;">, vol. 1, Editura Humanitas, București, 2008, p. 163-165</span></p><p><br /></p><p><br /></p><p><br /></p><p><br /></p><p><br /></p><p><br /></p><p><br /></p>Adihttp://www.blogger.com/profile/14689276112992368754noreply@blogger.com0